Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, luni, 19 octombrie, bilanțul activității sale la conducerea Guvernului. În cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Guvernului, acesta a răspuns la întrebările privind succesul sau eșecul mandatului său. Ilie Bolojan a susținut că perioada de conduceră a demonstrat faptul că România poate fi administrată prin metode diferite de cele convenționale, punând accent pe transparență și respect față de cetățeni.
În cadrul declarațiilor sale, Ilie Bolojan a subliniat importanța limitării risipei banilor publici și stabilirea unor reguli corecte aplicabile tuturor subiecților. Acesta a afirmat că un câștig major al mandatului său constă în faptul că s-a spus adevărul oamenilor, fără a crea așteptări care nu pot fi onorate prin minciuni. Premierul interimar a respins caracterul de eșec al activității sale, numind restul criticilor drept simple alegații.
Ilie Bolojan a descris mandatul său ca fiind unul intens, marcat de numeroase provocări și de crize, atât de natură internă, cât și externă. El a menționat că a preluat o țară aflată într-o situație dificilă, cu un deficit record atât la nivel bugetar, cât și în ceea ce privește încrederea publicului. Premierul a declarat că predă un Executiv aflat pe calea redresării, bazat pe o experiență de guvernare fără populism.
În paralel, procesul de formare a noului Guvern continuă prin audieri în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Luni și marți, miniștrii propuși în Cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu sunt audiați, primind deja avize pozitive. Marți, Parlamentul se va reunește în ședință comună pentru votul de învestire, proces pentru care noul guvern are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile din partea parlamentarilor.
Noul guvern condus de Luca Niculescu beneficiază de un acord de susținere din partea liberalilor și ar putea semna unul și cu UDMR. Totodată, partidele USR și AUR au anunțat oficial că nu vor susține acest nou Cabinet. Această etapă de formare a Executivului urmează după încercări anterioare care au eșuat în Parlament, inclusiv respingerea Cabinetelor Veștea și Mureșan, precum și situația lui Eugen Tomac.
Procesul de formare a guvernului are loc într-un context de instabilitate politică, după ce precedentele încercări de a constitui un Executiv au fost respinse de Parlament. În perioada recentă, Parlamentul a refuzat învestirea Cabinetelor conduse de Veștea și Mureșan, în timp ce propunerea lui Eugen Tomac nu a mai ajuns nici măcar la etapa votului parlamentar, subliniind dificultatea de a obține o majoritate stabilă.