Anunțul Eurostat privind deficitul guvernamental al României a declanșat o serie de dezbateri aprinse în spațiul public. Datele provizorii ale biroului de statistică al Uniunii Europene indică faptul că România a înregistrat, în trimestrul doi din 2026, un deficit bugetar de 9,2% din PIB. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat în cadrul Uniunii Europene, fapt ce a dus la acuzații politice și la necesitatea unor explicații din partea experților financiari.
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a oferit detalii despre natura acestui indicator, precizând că valoarea de 9,2% se referă strict la interiorul trimestrului respectiv raportat la PIB-ul acelei perioade. Această cifră reflectă volatilitatea dintre trimestre și nu reprezintă rezultatul pe întregul an. În primul trimestru, deficitul a fost de 5,5% din PIB deoarece bugetul nu era încă aprobat, ceea ce a dus la amânarea cheltuielilor, plățile fiind acumulate abia în trimestrul doi.
Deputatul PNL, Gabriel Andronache, a solicitat evitarea panicii, subliniind că agențiile Moody’s și Fitch prognozează un deficit anual sub pragul de 6% din PIB, cu estimări de 5,8% și 5,9%. Totodată, acesta a menționat că deficitul cash la finalul trimestrului doi a fost de doar 2% din PIB. În acest context, PSD a denunțat situația, susținând că guvernarea Bolojan a lăsat în urmă un dezastru economic, depășind nivelurile de deficit de la guvernarea Marcel Ciolacu.
Ministerul Finanțelor a explicat că discrepanța dintre metodologia națională cash și standardul european ESA nu reprezintă o problemă ascunsă, ci provine din calendarul veniturilor și modul de decontare a fondurilor europene. Anul 2026 este considerat atipic din cauza accelerării plăților pentru PNRR, cu un termen limită de 31 august. Astfel, investițiile din trimestrul doi au ajuns la 38,3 miliarde lei, o creștere semnificativă față de cele 21,7 miliarde lei raportate în primul trimestru.
Finanțele publice rămân însă sub presiune constantă, având în vedere că datoria publică a urcat la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025. De asemenea, dobânzile au însumat 29,4 miliarde lei doar în primul semestru din 2026, cu o creștere de 4,1 miliarde lei față de anul precedent. Pentru a respecta ținta de 6,2% pe metodologia națională, Ministerul Finanțelor pregătește o rectificare bugetară axată pe reducerea cheltuielilor neesențiale, pentru a evita riscuri legate de calificativul de țară.
Contextul financiar al României este marcat de o gestionare atentă a plăților și a datoriilor, în condiții de volatilitate economică. Deși deficitul trimestrial a fost ridicat, tendința generală de ajustare a deficitului anual rămâne un subiect de monitorizare pentru instituțiile europene. Stabilizarea cheltuielilor și respectarea limitelor de datorie sunt esențiale pentru menținerea stabilității bugetare în perioada următoare, în contextul plăților pentru fondurile europene.