Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Guvern

Jianu solicită Guvernului menținerea salariului minim pe economie pentru anul 2027

Președintele IMM România avertizează că majorarea salariului minim va adânci criza economică și va crește povara fiscală asupra mediului privat.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Jianu solicită Guvernului menținerea salariului minim pe economie pentru anul 2027
Foto: Financial Intelligence

Președintele IMM România, Jianu, a anunțat că organizația sa va solicita ferm Guvernului menținerea nivelului actual al salariului minim pe economie pentru anul 2027. Această poziție este luată în contextul unei situații economice pe care Jianu o descrie drept precară și teribilă. El susține că deciziile de majorare sunt luate fără o analiză reală a indicatorilor macroeconomici, comportându-se ca și cum economia ar fi într-o fază de creștere activă, deși realitatea este diferită.

Jianu critică modul în care se stabilește salariul minim, comparând procesul cu o licitație în care se propun sume de 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei fără a lua în calcul productivitatea. El avertizează că o majorare decizată „din pix”, indiferent de situația economică sau de scăderea productivității cauzată de costurile uriașe, va duce la o adâncire a crizei. Conform reprezentantului, statul va continua să extragă fonduri din mediul privat prin această metodă de gestionare a costurilor de muncă.

Analiza prezentată de IMM România arată că o creștere a salariului minim brut cu 300 de lei, de la 4.325 la 4.625 de lei, nu va beneficia direct angajaților. În acest scenariu, salariul net ar crește cu doar 100 de lei, în timp ce costul total pentru angajator ar crește cu 311 lei lunar. Această discrepanță apare deoarece, la un cost de 4.729 de lei, statul preia 68% din diferența de 300 de lei, adică 212 lei, din cauza modificării deducerilor personale.

Pentru a remedia situația, Jianu propune trei soluții concrete: reducerea impozitării pe forța de muncă, creșterea sumei deductibile de la 200 de lei la 400 de lei sau implementarea unei impozitări diferențiate pentru salariile minime. El solicită un dialog real cu partenerii sociali și o analiză comparativă din partea Guvernului. Obiectivul este atingerea simultană a trei unor praguri: salarii nete mai mari, menținerea competitivității companiilor și un sistem fiscal predictibil pentru bugetul de stat.

Situația este agravată de numărul mare de firme care au încetat deja activitatea. Jianu a menționat că în primele 8 luni s-au închis peste 125.000 de firme și a estimat că în acest an se pot pierde aproximativ 100.000 de locuri de muncă. Reprezentantul IMM România va prezenta aceste analize de impact și în cadrul unei întâlniri programate miercuri cu ministrul Muncii, pentru a discuta poziția organizației sale în acest sens.

Deciziile privind salariul minim și fiscalitatea au un impact direct asupra stabilității economice și a capacității de investiție a companiilor din România. În contextul unor provocări macroeconomice constante, gestionarea costurilor cu forța de muncă rămâne un subiect critic pentru echilibrul dintre protecția angajaților și supraviețuirea mediului de afaceri privat, într-un regim fiscal care influențează direct nivelul veniturilor disponibile ale populației.

Surse

Sursa: Financial Intelligence

Tot în Guvern