Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că toate variantele de reorganizare a unităților administrativ-teritoriale sunt luate în considerare în cadrul procesului de reformă. Discuțiile vizează posibilitatea de a păstra structura actuală a județelor sau de a opta pentru diferite modele de comasare, inclusiv împărțirea României în 12 sau 15 regiuni. Această abordare reflectă deschiderea față de diverse scenarii de restructurare a țării.
În procesul de elaborare a proiectului, guvernul intenționează să colaboreze cu experți din mediul academic. Neacșu a menționat că Academia Română lucrează de o perioadă lungă la un astfel de proiect de reorganizare. În urma ședinței de luni, s-a decis contactarea oficială a unui comitet coordonat de un academician, pentru a asigura o bază științifică procesului de reformă administrativă.
Calendarul implementării reformei este unul critic pentru guvern, existând un termen limită implicit pentru succesul acesteia. Neacșu a subliniat că, dacă reforma nu este pusă în aplicare în anul viitor și nu este dusă la bun sfârșit, aceasta va fi pierdută definitiv. Vicepremierul a indicat, de asemenea, că procesul ar putea depăși termenul de 1 martie, deoarece o schimbare de o asemenea amploare nu poate fi realizată imediat.
O etapă fundamentală a acestui proces ar trebui să fie comasarea voluntară a localităților, însă succesul acesteia este incert. Neacșu a exprimat îndoilea că nu se așteaptă la un număr mare de voluntari în acest proces de fuziune a localităților. Conform opiniilor sale, fără existența unor avantaje clare și concrete pentru comunitățile implicate, nu va exista o înclinație majoră a primăriilor de a opta pentru această variantă.
Contextul politic actual arată că proiectul de reformă a administrației centrale este unul tensionat. PSD urmărește ca acest proiect să ajungă în Guvern până la data de 1 martie, existând posibilitatea ca acesta să fie adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament. Această strategie este menită să asigure trecerea legislației, deși Neacșu a avertizat că procesul poate fi influențat de activitatea parlamentarilor.
Reforma administrativ-teritorială reprezintă un subiect de dezbatere constantă în spațiul public românesc, implicând modificări structurale ale modului în care este gestionată administrația locală. Deciziile privind numărul de regiuni sau extinderea competențelor unor unități administrative pot influența direct modul de alocare a resurselor și de exercitare a autorității statului la nivel teritorial.