Marian Neacșu, reprezentant al PSD, a primit atribuții extinse asupra activității tuturor ministerelor din cadrul Guvernului României. Decizia a fost semnată de premierul Luca Niculescu și prevede că acesta va aviza proiectele de acte normative care implică impact bugetar. Această măsură este luată în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore prevăzute în Programul de guvernare al actualei administrații.
Deputatul USR Oana Țoiu a reacționat imediat după ce informația a fost publicată în Monitorul Oficial, susținând că PSD preia practic rolul de șef al Guvernului. Ea a declarat că, prin această decizie, miniștrii nu vor mai putea negocia direct cu premierul prioritățile sau alocarea bugetară pentru investiții și resurse umane. În loc de acest proces, negocierile vor avea loc cu Marian Neacșu, care va aviza fiecare proiect, inclusiv pentru ministerele conduse de partide din afara PSD.
Oana Țoiu a continuat criticile, afirmând că titlul de „vice” ar putea fi folosit de PSD pentru a evita responsabilitatea politică în cazul unor eșecuri legislative. Ea a menționat exemplul legii salarizării unitare, subl heavy că promisiunile de măriri salariale ar putea fi amânate până în anul electoral 2028. Conform fostei miniștri de Externe, decizia este un anunț clar către public despre cine deține, în realitate, puterea de decizie în stat.
Marian Neacșu este descris în cadrul PSD drept o „eminență cenușie”, deși nu deține nicio funcție oficială de conducere în partidul condus de Sorin Grindeanu. Ioana Dogioiu, actuală șefă a comunicării la PNL, a comentat anterior competența acestui politician, descriindu-l ca fiind un expert în administrație și legislație. Ea a subliniat că, în perioada în care Ilie Bolojan a fost premier, Marian Neacșu a reprezentat partea profesională și a înțeles funcționarea statului la superlativ.
În contextul actual al administrației, decizia de a centraliza avizarea proiectelor cu impact bugetar sub autoritatea unui singur om aduce schimbări în modul de funcționare al ministerelor. Această structură de control asupra resurselor financiare poate influența direct capacitatea de implementare a politicilor publice. Tensiunile dintre partidele din coaliție rămân vizibile, în special în ceea ce privește modul în care sunt gestionate bugetele ministeriale și prioritățile de guvernare.
Administrația publică din România funcționează sub un cadru legislativ care reglementează modul în care actele normative cu impact financiar sunt aprobate. În perioada recentă, discuțiile privind limitele de plăți în numerar sau investițiile în tehnologii avansate au evidențiat importanța controlului bugetar strict. Deciziile de guvernare pot avea un impact direct asupra stabilității economice și a capacității statului de a onora promisiunile făcute cetățenilor în perioada mandatelor politice.