Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că restructurarea companiilor de stat este o necesitate urgentă, având în vedere cifrele alarmante privind deficitul acestora. În anul 2024, pierderile însumate ale întreprinderilor publice au reprezentat un miliard de euro, o sumă care afectează economia națională. Din acest total, cea mai mare parte a fost generată de doar patru companii, ceea ce indică o concentrare a problemelor financiare în anumite entități specifice din sectorul public.
Analizând structura societăților din România, Marian Neacșu a precizat că există în total 1.639 de societăți, dintre care 165 sunt la nivel central, restul fiind locale. Din cele 165 de companii de stat, pierderile de un miliard de euro au fost cauzate în proporție de 90% de doar patru entități. În acest context, datoriile acumulate de companiile de stat au ajuns la peste 18 miliarde de lei, iar CFR Marfă a fost menționată drept una dintre companiile cu cele mai mari pierderi și datorii.
Pentru a remedia această situație, vicepremierul propune ca managerii companiilor de stat să fie remunerați în funcție de performanță, eficiență și capacitatea de a genera profit. Marian Neacșu a criticat „aplatizarea remunerației” managerilor de top, argumentând că veniturile lor trebuie să fie competitive cu cele din sectorul privat. El a susținut că, fără salarii atractive, managerii de top nu vor accepta funcții în companiile de stat, deoarece nu pot concura cu veniturile zilnice ale competitorilor privați.
Implementarea reformelor urmează să urmeze un calendar strict, începând cu constituirea unui comitet interministerial până la 20 noiembrie 2026. Procesul continuă cu transmiterea machetelor de date până la 15 decembrie, urmată de analiza acestora până la 20 ianuarie 2027. Planul prevede elaborarea actului normativ până la 1 februarie 2027, consultări până la 20 februarie și, în final, aprobarea în Guvern și intrarea în Parlament prin procedura angajării răspunderii Guvernului la data de 1 martie 2027.
Marian Neacșu a recunoscut că autoritatea creată pentru eficientizarea managementului companiilor de stat nu și-a îndeplinit rolul, iar politicienii nu au reușit să oprească declinul unor „găuri negre” economice. El a subliniat că Uniunea Europeană, prin PNRR, a impus criterii de performanță pentru membrii consiliilor de administrație și condiții de guvernanță corporativă la nivel european. Această presiune externă obligă România să reformeze modul în care sunt conduse întreprinderile publice pentru a respecta standardele europene.
Această discuție despre managementul resurselor publice intervine într-un context în care România se confruntă cu provocări economice și de guvernanță semnificative. Deciziile privind restructurarea companiilor de stat și modul de remunerare a conducerilor acestora sunt esențiale pentru stabilitatea bugetară a țării. Reformele propuse prin PNRR reprezintă un pilon central pentru modernizarea administrației și asigurarea unei gestionări eficiente a activelor de stat în perioada următoare.