Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a oferit detalii despre starea relațiilor cu autoritățile de la Bruxelles în urma unei întâlniri recente. Discuțiile au vizat în principal situația financiară a României și implementarea PNRR, însă ministrul a subliniat un aspect critic privind credibilitatea țării. Conform declarațiilor sale, autoritățile europene manifestă o lipsă de încredere față de guvernul român din cauza promisiunilor neîndeplinite în trecut.
În cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, Mihai Ghigiu a explicat că problema principală este faptul că anumite lucruri promise de România nu s-au materializat. Deși Comisia Europeană și specialiștii s-au arătat deschiși la orice tip de negociere, lipsa de încredere rămâne un obstacol major. Ministrul a menționat că, deși se înțelege că o politică de austeritate continuă nu mai este sustenabilă în România, angajamentele de echilibru fiscal trebuie menținute.
Legat de posibilitatea de a negocia o țintă de deficit mai mare pentru anul viitor, ministrul a menționat că o anumită flexibilitate ar putea fi posibilă. Totuși, el a avertizat că situația actuală este mult mai complicată decât pare la prima vedere. Incertitudinea este alimentată de faptul că există facturi, fie că sunt legate de proiectul Anghel Saligny, fie că aparțin investițiilor de infrastructură din CNI, care nu au fost încă scoase la lumină.
Din cauza acestor costuri neidentificate, Mihai Ghigiu a subliniat că cifra reală a deficitului nu este încă cunoscută cu exactitate. Există riscul ca, la finalul calculelor, România să descopere că a depășit deja pragul de deficit pe care și l-a asumat oficial. În acest context, ministrul s-a arătat sceptic cu privire la faptul că Comisia Europeană va accepta să ofere României o marjă de flexibilitate semnificativă.
Situația financiară este marcată de presiuni legate de jalonarea PNRR, inclusiv riscul unei penalități privind legea ANI. Această problemă de implementare a reformelor adaugă o presiune suplimentară asupra gestionării fondurilor europene. În contextul în care România trebuie să își asigure echilibrul fiscal, gestionarea corectă a cheltuielilor pentru proiectele mari de infrastructură devine o prioritate critică pentru menținerea relațiilor cu partenerii de la Bruxelles.
Contextul european actual pune accent pe investiții strategice, precum Platforma europeană de proiectare a cipurilor, care implică sume de 525 de milioane de euro. Totuși, pentru statele membre, capacitatea de a respecta țintele de deficit rămâne un indicator esențial. România se confruntă cu dificultăți în a raporta toate cheltuielile, ceea ce afectează direct dialogul cu Comisia Europeană și posibilitatea de a obține concesii financiare.