Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a oferit detalii privind decizia Curții Constituționale a României referitoare la un conflict constituțional legat de adoptarea OUG nr. 38/2026. Acesta a subliniat că România nu pierde nicio sumă de bani din programul SAFE, deoarece actul normativ în cauză nu reglementează implementarea acestui program. Conform explicațiilor sale, nicio măsură luată până în acest moment sau pașii viitori ai programului nu sunt afectați de această decizie juridică.
În cadrul unei comunicări, Mihai Jurca a rectificat erorile de denumire, menționând că actul nu este numit corect de către mulți sub denumirea de „Ordonanța SAFE”. El a clarificat faptul că OUG nr. 38/2026 se concentrează pe alte măsuri legate de sectorul industriei, nu asupra programului SAFE. Implementarea programului este reglementată de OUG nr. 62/2025, care a fost modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026, un set de norme confirmat de CCR încă din vara trecută.
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului a asigurat că investițiile în industria de apărare și achiziția de echipamente vor continua fără nicio dificultate. Singura legătură între noua ordonanță și SAFE este o problemă tehnică legată de modul de plată și recepție a echipamentelor militare. Mihai Jurca a explicat că există o discrepanță între plata avansului de către stat și termenul de livrare impus de lege, care este limitat la maximum 3 ani.
Pentru a rezolva această problemă, OUG nr. 38/2026 propune extinderea acestui termen de la 3 la 5 ani, pentru a permite finalizarea programului SAFE. Mihai Jurca a comparat situația cu construcția unei case, unde regulile bancare pot bloca proiectul dacă termenul este nerealist. Extinderea perioadei este necesară pentru ca statul să poată comanda nave militare care să fie construite în șantierele din România, fără a fi limitat de reguli nerealiste.
Mihai Jurca a concluzionat că, dacă noul guvern dorește ca navele să fie fabricate în țară prin intermediul programului european SAFE, este necesară o modificare legislativă care să sprijine producția locală. El a avertizat că legislația trebuie să ajute industria autohtonă, nu să o blocheze prin termene de livrare imposibil de respectat. Această schimbare este esențială pentru ca proiectele de apărare să poată fi realizate eficient în România.
Decizia Curții Constituționale vine într-un context în care administrația este implicată în multiple dosare de politici publice. În timp ce se discută despre implementarea programelor europene, Premierul Luca Niculescu are programate ședințe dedicate PNRR și siguranței în școli. Aceste procese legislative și decizii juridice definesc direcția în care se desfășoară investițiile majore în infrastructură și apărare în perioada actuală.