Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România se află într-o etapă de stabilizare și redresare a derapajelor financiare. Acesta a subliniat că bugetul pentru anul 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate, fiind marcat de presiuni și obligații restante mult mai mari decât în 2026. Ministrul a insistat că rigoarea și disciplina bugetară sunt obligatorii pentru a recâștiga stabilitatea financiară a țării.
Alexandru Nazare a punctat că, în ultimii ani, statul a cheltuit fără rigoare, amânând schimbările necesare și tratând deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată ulterior. Această abordare a dus la cel mai mare deficit bugetar din UE și la o datorie publică ajunsă la cote istorice. Conform ministrului, costurile pentru finanțarea funcționării statului sunt tot mai mari, ceea ce impune o gestionare strictă a resurselor disponibile.
Situația actuală a datoriei publice este critică, aceasta atingând aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, ceea ce înseamnă circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de aceeași perioadă de anul trecut. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de pragul de 3% din PIB.
Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă Alexandru Nazare menționează că acest nivel rămâne dublu față de ținta europeană de 3%. În 2027, situația va deveni și mai dificilă din cauza eliminării granturilor din PNRR și a presiunilor sociale ridicate. Ministrul a declarat că orice nou obiectiectiv trebuie să fie însoțit de o întrebare despre sursa de finanțare, pentru a evita angajamente nesustenabile.
Un alt aspect esențial este protejarea ratingului suveran pentru a menține România în afara categoriei „junk”. Alexandru Nazare a amintit că prima evaluare de rating va fi efectuată în ianuarie de către agenția Fitch, însă orice derapaj semnificativ poate declanșa imediat un comitet de rating ad-hoc la alte agenții. Menținerea încrederii creditorilor externi este considerată vitală pentru a nu crește costurile de finanțare și a nu afecta investițiile.
Eforturile de consolidare fiscală au dus la o scădere a deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada corespondentă din anul precedent. Această scădere reprezintă o diferență de aproape 27 de miliarde de lei față de nivelul înregistrat anterior.