Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat vineri o evaluare a situației economice actuale a României, recomandând implementarea unor măsuri de rigoare și disciplină. Conform ministrului, aceste prerogative sunt obligatorii pentru a evita blocajele imediate ale economiei naționale. Analiza sa subliniază necesitatea unei corecții a dezechilibrelor financiare pentru a recâștiga stabilitatea, într-un context marcat de multiple tensiuni, atât la nivel intern, cât și extern.
Analiza prezentată de Alexandru Nazare indică faptul că statul a cheltuit fără rigoare ani la rând, amânând schimbările de substanță și tratând deficitul bugetar ca pe o problemă care poate fi rezolvată ulterior. Această abordare a dus la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o datorie publică ajunsă la cote istorice. Rezultatul acestui proces este creșterea costurilor necesare pentru finanțarea funcționării statului, afectând capacitatea de investiții.
În ceea ce privește evoluția indicatorilor, deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Totuși, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei.
Presiunea financiară este accentuată de costurile cu dobânzile, care în primele opt luni ale anului au însumat 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de perioada precedentă. Pentru întregul an, aceste costuri se apropie de 3% din PIB, resurse care nu mai pot fi direcționate către investiții sau servicii publice. Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%.
Pentru anul 2027, eforturile de reducere a deficitului vor continua într-un context cu presiuni și obligații restante mult mai mari. Un obiectiv critic este protejarea ratingului suveran pentru a menține România în afara categoriei „junk”. Prima evaluare de rating va fi efectuată în ianuarie de agenția Firch, însă orice derapaj semnificativ poate declanșa intervenția altor agenții prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc pentru a revizui poziția țării.
Situația economică actuală intervine într-un moment de tranziție politică, după perioada de guvernare a lui Ilie Bolojan, care a respins responsabilitatea pentru inflația ridicată și recesiunea economică. În timpul mandatului său, România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, prețuri record la carburanți și dobânzi ridicate, în condițiile în care premierul susținea că Executivul a făcut tot ce a trebuit pentru a gestiona criza.