Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că implementarea directă a modelelor educaționale de succes, precum cel din Japonia, nu este o soluție viabilă pentru România. Într-un interviu acordat postului Digi 24, acesta a analizat dificultatea de a transfera sisteme de învățământ din alte țări fără a lua în calcul contextul specific al societății românești. Sorin Costreie a subliniat că succesul unor sisteme externe depinde de factori care depășesc sfera strict educațională.
Analizând rezultatele testelor PISA, ministrul a observat că elevii români dețin cunoștințe teoretice, precum tabla înmulțirii sau adunarea, însă nu reușesc să le aplice în situații reale. Sorin Costreie a ridicat problema rolului educației formale și a necesității de a ajunge la elevi prin îmbunătățirea metodelor de predare. Pentru a aborda această lacună, acesta a propus organizarea unor cursuri de formare dedicate colegilor săi profesori, pentru a schimba modul în care se transmite materia.
În ceea ce privește modelul japonez, Sorin Costreie a argumentat că acesta este un sistem socio-educațional, nu doar unul de predare. Ministrul a menționat că în școlile din Japonia nu există femei de serviciu, o practică ce ar genera imediat reacții negative din partea părinților românilor. „În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună, dar cum, copiii mei să facă curat?”, a întrebat acesta, subliniind legătura dintre resursele sociale și educație.
Înainte de a ocupa funcția de ministru, Sorin Costreie a fost profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și consilier prezidențial pentru educație și cercetare. Cariera sa politică include și funcții de secretar de stat în Guvernul Cioloș, precum și roluri de consilier pentru premierii Orban, Cîțu și Ciucă. Aceste experiențe anterioare îi oferă o perspectivă administrativă asupra reformelor propuse în sistemul de învățământ național.
Performanțele elevilor români sunt marcate de o scădere accentuată la testele PISA 2025, publicate pe 8 septembrie 2026, în disciplinele matematică, științe și citire. România se poziționează printre ultimele țări din Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria și Cipru, având rezultate similare cu cele din Serbia, Georgia, Moldova sau Thailanda. Aceste evaluări internaționale, organizate de OECD la trei ani, măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a utiliza gândirea critică în viața de zi cu zi.
Testele PISA reprezintă un instrument de monitorizare a calității educației la nivel global, fiind organizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Aceste evaluări nu testează simpla memorare a informațiilor, ci pun accent pe rezolvarea de probleme și pe aplicarea cunoștințelor acumulate în context real. Rezultatele recente indică dificultăți majore în integrarea teoriei cu practica în sistemul de învățământ din România.