Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a oferit detalii privind procesul de reluare a activității la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Conform declarațiilor oficialului, un termen de aproximativ două săptămâni reprezintă momentul realist pentru repornirea unuia dintre reactoare. Estimarea este făcută pe baza prognozelor actuale, însă ministrul a subliniat că orice schimbare a acestor date poate duce la o decalare a calendarului stabilit.
Dumitru Chisăliță a precizat că unul dintre cele două reactoare ar putea fi pornit în jurul datei de 15 noiembrie. Acesta a menționat că, deși ar dori ca funcționarea să înceapă imediat, situația tehnică și hidrologică impune un interval de așteptare. Ministrul a adăugat că, dacă trendurile și prognozele actuale se mențin, procesul ar trebui să urmeze acest curs stabilit pentru reluarea producției.
Situația este influențată direct de nivelul apei de pe Dunăre, care a avut un impact critic asupra funcționării centralei. Dumitru Chisăliță a observat că debitul Dunării este în creștere în prezent și a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni. Totuși, acesta a avertizat că modificarea prognozelor poate însemna fie o pornire mai rapidă, fie o întârziere de 10 zile sau chiar mai mult.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România. Această unitate de producție este oprită complet din data de 13 august, din cauza debitului scăzut al Dunării. Procesul de oprire a fost parțial, primul reactor fiind deja funcțional în lipsă încă din data de 28 iulie, din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile.
Cercetătorul Mihai Adamescu a avertizat că criza Dunării, începută în iulie, ar putea avea o durată mult mai lungă. Conform expertizei acestuia, episoadele cu debite extrem de mici ar putea continua până la începutul anului 2027 sau chiar mai mult. Aceste evenimente pot avea efecte majore asupra naturii, asupra transporturilor și asupra întregii economii naționale.
Centrala de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru securitatea energetică a țării, contribuind la un sfert de producția de energie. Oprirea reactoarelor din cauza debitului scăzut al Dunării pune sub semnul întrebării stabilitatea furnizării de electricitate în perioadele de secetă. Gestionarea acestor crize hidrologice devine o problemă de primă importanță pentru infrastructura energetică națională.