Ministrul de Finanțe, Nazare, a avertizat că respectarea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB depinde direct de încasarea la timp a banilor din PNRR. Această situație apare în contextul în care ultimul trimestru al anului este considerat decisiv pentru îndeplinirea angajamentelor bugetare, având în vedere necesitatea continuării plăților pentru investiții și proiecte finanțate din fonduri europene. Statul trebuie să gestioneze cu atenție fluxul de numerar pentru a rămâne în limitele stabilite.
Datele prezentate de ministru arată că deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. Această cifră este mai mică decât nivelul de 5,31% din PIB înregistrat în perioada similară a anului trecut. În valoare nominală, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă cu aproximativ 24 de miliarde de lei mai puțin față de perioada de nouă luni din 2025. Execuția actuală indică o direcție corectă a politicilor financiare.
Analiza cheltuielilor și veniturilor relevă faptul că veniturile bugetare au crescut cu 11,9% în primele nouă luni, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Această evoluție indică faptul că veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile. În același timp, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, fiind cu peste 25 de miliarde de lei mai mari decât în anul precedent. Aproximativ 70% din aceste investiții sunt susținute de fonduri europene.
Importanța încasării fondurilor din PNRR este accentuată de faptul că statul a plătit deja anumite componente ale proiectelor. România a depus toate cele șase cereri de plată, ultima fiind transmisă la 30 septembrie 2026. Cererea de plată numărul 5, depusă în august, ar putea aduce 1,88 miliarde de euro, iar cererea finală are o valoare de circa 4,35 miliarde de euro. Până în prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR.
Presiunile asupra bugetului rămân ridicate din cauza mai multor categorii de cheltuieli care trebuie gestionate în ultimele luni. Printre acestea se numără investițiile publice, dobânzile aferente datoriei de stat, cheltuielile din sănătate și obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie. Finalul anului concentrează, de regulă, între 15% și 20% din volumul anual al plăților publice, ceea ce impune un control strict asupra ritmului de încasare.
Obiectivul de menținere a unui deficit de 6,2% din PIB a fost integrat în proiectul primei rectificări bugetare din acest an. Ministerul Finanțelor a construit întregul proces de gestionare a bugetului în jurul acestui prag stabilit. Controlul cheltuielilor și viteza de rambursare a sumelor plătite deja de stat pentru proiectele europene rămân elemente critice pentru stabilitatea fiscală a țării în perioada de final de an.