Președintele Nicușor Dan a avertizat, miercuri, că dezinformarea reprezintă o amenințare profundă pentru democrație, afectând direct încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În cadrul conferinței „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată de Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și Institutul pentru Studii de Război, șeful statului a subliniat că aceste acțiuni nu doar elimină opinii, ci amplifică confuzia colectivă. Evenimentul a fost susținut de Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul de Stat și Departamentul Securității Naționale.
Nicușor Dan a explicat faptul că efectele dezinformării depășesc sfera politică, generând costuri reale în domeniul securității naționale. Prin utilizarea narațiunilor false, aceste acțiuni subminează sprijinul public și încrederea în parteneriatele strategice ale țării. Președintele a menționat că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre operațiuni coordonate, care folosesc tehnologia pentru a fi desfășurate pe mai multe paliere simultan. Aceste procese reprezintă o prioritate de securitate națională și de bună guvernare.
În contextul actual, statele se confruntă la nivel global cu o intensificare a amenințărilor hibride, manifestate prin acțiuni informaționale menite să exploateze vulnerabilitățile societății. Scopul acestor atacuri este de a amplifica diviziunile și de a influența percepțiile și comportamentele publice. Nicușor Dan a arătat că, în România și în alte state europene, manipularea și interferența străină pot influența procesele electorale. Acest fenomen aduce la o polarizare socială accentuată și la erodarea încrederii în instituții.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică explicit componenta coordonată de dezinformare ca fiind parte a războiului hibrid împotriva României. Pentru a combate acest fenomen, președintele a cerut o abordare integrată care să combine prevenția, educația și reziliența instituțională. Instituțiile trebuie să aibă capacitatea de a reacționa prompt, coerent și integrat. Eficiența acestui răspuns depinde de credibilitatea autorităților, care se construiește prin comunicare transparentă și clară către public.
Reziliența informațională necesită acțiuni pe termen lung, precum educația media și digitală, prin parteneriate între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Nicușor Dan a precizat că libertatea de exprimare nu trebuie să însemne ingrădirea libertății de expresie, ci protejarea dreptului cetățenilor de a decide pe baza unor informații corecte. România contribuie activ la combaterea dezinformării, o prioritate clară pe agenda Uniunii Europene, asigurând astfel că democrația este apărată zilnic.
Contextul securității naționale este marcat de discuții intense privind măsuri de prevenție și gestionarea amenințărilor regionale. În acest cadru, subiecte precum crearea unui hub de securitate la Marea Neagră sunt analizate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Aceste eforturi de consolidare a protecției statului vin într-un moment în care vulnerabilitățile informaționale sunt utilizate pentru a destabiliza stabilitatea politică și socială.