Cabinetul condus de Luca Niculescu propune o schimbare de ritm în activitatea Ministerului Afacerilor Externe, marcând o tranziție de la postura de țară candidate la una de actor proactiv. Premierul, fost diplomat de carieră, a declarat în Parlament că România trebuie să înceteze să mai aibă doar reflexele unei țări aflate în proces de aderare la UE și NATO. Obiectivul central este ca Bucureștiul să aibă mai multă încredere în negocierea propriilor interese și să prezinte propuneri care să aducă avantaje naționale.
Noul ministru al diplomației, Dan Neculăescu, este un diplomat cu o experiență de aproape 25 de ani, având anterior funcția de reprezentant permanent al României la NATO. La vârsta de 51 de ani, acesta a studiat Științe Politice la Universitatea București și Drept la facultatea privată Nicolae Titulescu. Surse politice menționează că tatăl său este Sache Neculăescu, fost președinte PSD Dâmbovița și apropiat al fostului premier Adrian Năstase, care a condus țara în perioada 2000-2004.
Programul de guvernare include priorități clare, precum finalizarea aderării la OCDE și creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB pentru participarea la construcția NATO 3.0. De asemenea, România dorește transformarea Mării Negre într-un proiect de securitate prin cooperare cu Bulgaria și Turcia. Guvernul plănuiește să prezinte UE, până în 2027, un portofoliu integrat de proiecte pentru Portul Constanța, Dunăre și infrastructură digitală, cu legături spre Republica Moldova și Ucraina.
În ceea ce privește relația cu Statele Unite, noul ministru de Externe este considerat un admirator al politicilor Washingtonului, ceea ce ar putea menține relația dintre Cotroceni și MAE pe aceeași direcție. Această abordare vine după ce fosta șefă a diplomației, Oana Țoiu, a explicat că România nu a avut destule „livrabile” pentru a intra în grațiile Washingtonului. Se urmărește readucerea României pe orbita SUA, inclusiv prin creșterea numărului de militari americani în Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu.
Relația cu Republica Moldova rămâne un pilon strategic, guvernul urmând să prezinte în primul semestru al anului 2027 un portofoliu de interconectări în energie, transport și digitalizare. România va mobiliza experți pentru a susține procesul de aderare al țării vecine, subliniind rolul de principal susținător al parcursului european al Republicii Moldova. În paralel, pentru Ucraina, Bucureștiul susține parcursul european al statului respectiv, dar pe baza meritelor proprii ale acestuia.
Contextul politică externă românească se încadrează într-un moment în care percepția cetățenilor asupra Uniunii Europene este complexă. Deși UE este privită ca un pilon de stabilitate, sociologii au observat că sentimentele populației pot varia în funcție de implementarea reală a beneficiilor de apartenență, în contextul unor schimbări de paradigma diplomatică la nivelul guvernării.