Guvernul condus de Luca Niculescu, votat de Parlament în urmă cu două zile, începe activitatea sub o structură administrativă care ridică semne de întrebare privind exercitarea reală a autorității. Deși Luca Niculescu poartă titlul de premier, ordonanța de urgență privind organizarea Executivului, adoptată în prima ședință, îi oferă vicepremierului Marian Neacșu instrumentele necesare pentru coordonarea instituțiilor publice și a structurilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.
Conform articolului 1 alineatul (3) din actul normativ, Marian Neacșu, care deține și Ministerul Afacerilor Interne, dispune de un centru de coordonare propriu. Această infrastructură administrativă include un consilier de stat, doi secretari de stat și un cabinet format din trei posturi contractuale. Această structură este distinctă de cabinetul aferent ministerului pe care îl conduce vicepremierul, oferindu-i astfel o echipă dedicată pentru activitatea de la nivelul întregului Guvern.
Deși numirile în aparatul propriu se fac prin decizia prim-ministrului, la propunerea vicepremierului, dinamica puterii pare să se deplaseze către Marian Neacșu. Luca Niculescu rămâne responsabil pentru atribuțiile de vicepremier stabilite prin decizia sa, însă inițiativa asupra echipei și coordonarea cotidiană pot fi exercitate de vicepremier. Această configurație alimentează suspiciunea că premierul ar putea deveni o figură de protocol, în timp ce gestionarea administrativă se concentrează în jurul vicepremierului.
Mecanismul de funcționare construit în jurul lui Marian Neacșu include și o formulă de continuitate, prin care acesta poate delega atribuțiile către secretarii sau consilierii de stat din aparatul său. Ordonanța de urgență asigură astfel un cadru în care vicepremierul poate gestiona activitatea chiar și în situații de incapacitate temporară. Această arhitectură administrativă se suprapune peste o schimbare de protocol la masa ședințelor, unde Luca Niculescu s-a așezat în mijlocul miniștrilor.
Nota de fundamentare a actului normativ invocă eficiența aparatului administrativ, însă tabelul privind impactul financiar nu oferă cuantificări exacte. Ordonanța precizează doar că cheltuielile se vor asigura în limita creditelor aprobate, fără a furniza un calcul al costurilor pentru noile structuri. Astfel, Guvernul Niculescu pornește cu o problemă de autoritate, unde instrumentele de coordonare primite de Marian Neacșu pot transforma acest vicepremier în centrul de greutate al Executivului.
În perioada actuală, deciziile politice și administrative din România sunt marcate de o activitate intensă a instituțiilor. În timp ce Guvernul stabilește noi structuri de coordonare, alte subiecte de interes public, precum regulile europene privind rambursările de la agențiile de turism sau declarațiile politice internaționale, continuă să influențeze agenda publică. Această complexitate subliniază importanța stabilității mecanismelor de guvernare la Palatul Victoria.