Oana Gheorghiu a criticat public calendarul propus de vicepremierul Marian Neacșu pentru reforma companiilor de stat, susținând că Guvernul dispune deja de datele necesare. Aceasta a punctat că documentația realizată în baza Legii 48/2025 a fost deja transmisă Executivului, indicând faptul că procesul de colectare a informațiilor ar putea fi inutil. Conform declarațiilor sale, pierderile cumulate ale societăților analizate ating suma de aproximativ 16,2 miliarde de lei.
Calendarul prezentat de Marian Neacșu prevede o serie de etape cronologice pentru pregătirea reformei. Procesul presupune constituirea unui comitet până pe 20 noiembrie, urmată de colectarea formularelor până pe 15 decembrie și analiza datelor până pe 20 ianuarie. Termenul final pentru trimiterea proiectului în Parlament este stabilit pentru data de 1 martie 2027. Oana Gheorghiu a reacționat la aceste termene afirmând că se vor petrece trei luni și jumătate pentru a afla informații care sunt deja cunoscute.
Analiza menționată de Oana Gheorghiu vizează un total de 1.098 de companii aflate sub incidența Legii 48/2025. Din acest număr, 411 companii au înregistrat pierderi în anul 2025, în timp ce 533 nu și-au depus bilanțul la termenul stabilit. De asemenea, raportul indică faptul că 154 de entități au mai puțin de cinci angajați. Printre acestea, se numără și 611 companii care înregistrează pierderi într-un mod constant pe parcursul timpului.
O parte semnificativă din pierderile totale este concentrată la un număr restrâns de entități. Din suma de 16,2 miliarde de lei, aproximativ 13,1 miliarde de lei ar proveni de la doar 65 de companii centrale. Oana Gheorghiu a subliniat că documentația include deja criteriile pentru identificarea companiilor strategice și o analiză a modificărilor legislative necesare. Ea a susținut că nu este nevoie de căutări noi, deoarece rezultatele sunt deja disponibile pentru citire.
O problemă majoră identificată de Oana Gheorghiu este lipsa sancțiunilor pentru instituțiile care nu aplică prevederile Legii 48/2025. Ministerele și primăriile nu pot fi obligate prin mecanismele actuale să ia măsurile necesare pentru restructurare. Deși analizele sunt gata, aplicarea reformei necesită modificări legislative care ar fi putut fi făcute prin ordonanță sau lege. Totuși, după demiterea Guvernului prin moțiunea de cenzură PSD-AUR din 5 mai, Executivul interimar nu mai putea adopta ordonanțe.
Reforma companiilor de stat implică decizii dificile privind restructurarea, închiderea sau fuziunea acestora. Oana Gheorghiu a cerut accelerarea măsurilor pentru TAROM, având în vedere termenul european de 31 decembrie 2026 pentru îndeplinirea obligațiilor. Totodată, ea a indicat necesitatea utilizării analizei detaliate a portofoliului Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) pentru luarea deciziilor de management.