Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a respins vineri afirmațiile conform cărora România ar intenționa să renunțe la dreptul de veto în cadrul Consiliului European. Această poziție a fost comunicată în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Palatul Victoria, unde oficialul a catalogat drept false informațiile care circulă cu privire la acest demers de renunțare la puterea de opoziție în deciziile europene.
Oana Țoiu a subliniat că un ministru de Externe nu deține competența juridică și politică de a iniția o astfel de schimbare fundamentală. Decizia privind modificarea mecanismelor de vot aparține exclusiv liderilor statelor membre, Parlamentului European și parlamentelor naționale. Conform ministrului, orice scenariu de acest tip ar necesita unanimitatea liderilor și ar trebui propus ulterior instituțiilor legislative, nu poate fi stabilit prin simpla decizie a unui membru al Guvernului.
În ceea ce privește procesul de eficientizare a deciziilor, Oana Țoiu a reamintit că România s-a alăturat în 2023 unui grup de 11 state membre. Această inițiativă vizează viteza procesului decizional, dar nu implică modificarea tratatelor europene. Ministrul a precizat că orice stat își păstrează puterea de a se opune deciziilor pe baza interesului național, menționând că singura propunere este clarificarea motivelor pentru care se folosește veto-ul, un gest de bună colaborare.
Oficialul a adăugat că dreptul de veto al României rămâne intact și că țara nu a utilizat niciodată această opțiune în cadrul Uniunii Europene. Oana Țoiu a menționat că, în cazul unor modificări ale proceselor decizionale, acestea nu ar putea afecta deciziile de natură militară. De asemenea, a explicat că Parlamentul României ar avea la dispoziție șase luni pentru a dezbate și eventual a opri orice astfel de propunere prin propriul mecanism de veto parlamentar.
Contextul acestei declarații vine după ce Senatul a adoptat, pe 12 octombrie, o Declarație privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC). Documentul respectiv a criticat lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent al ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în contextul discuțiilor privind mecanismul de vot la nivelul Consiliului UE.
În cadrul Uniunii Europene, deciziile privind Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) sunt luate, în mod tradițional, prin metoda unanimității. Această procedură oferă fiecărui stat membru dreptul de a bloca o decizie prin exercitarea veto-ului, asigurând astfel că interesele de securitate ale fiecărei țare sunt protejate în procesul de integrare și cooperare internațională.