Parlamentul României va decide marți, începând cu ora 14:00, învestirea cabinetului condus de premierul desemnat, Luca Niculescu. Ședința comună a celor două Camere va analiza componența ministerelor și programul de guvernare propus de noul premier. Un vot favorabil va marca încheierea unei crize politice prelungite, în care țara nu a mai avut un guvern cu puteri depline de la data de 5 mai.
Luca Niculescu reprezintă a patra nominalizare de prim-ministru făcută de președintele Nicușor Dan de la demiterea lui Ilie Bolojan. Această demitere a avut loc în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR. Înainte de actuala propunere, șeful statului i-a desemnat pe Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, însă niciunul nu a reușit să formeze o majoritate stabilă.
Înainte de votul de plen, marți, vor avea loc audieri în comisii pentru încă cinci candidați la minister. Aceștia sunt Radu Marinescu (PSD) pentru Justiție, Mihai Ghigiu (PSD) pentru Investiții și Proiecte Europene, Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent) pentru Externe, Florin Manole (PSD) pentru Muncă și Alexandru Rogobete (PSD) pentru Sănătate. Luni, alți 13 miniștri au fost deja audiați și au primit avize favorabile de la comisii.
Procesul de audieri a fost marcat de dispute tensionate între parlamentari și propusii de miniștri. Florin Barbu, propus de PSD pentru Agricultura, s-a confruntat cu critici din partea USR privind subvențiile pentru stuf și prețul la motorină. De asemenea, Radu Oprea, desemnat la Apărare, a fost chestionat de un deputat PNL privind lipsa experienței militare și un proces pentru evaziune fiscală din 2016, ripostând că a făcut armata.
Pentru a fi investit, cabinetul Luca Niculescu are nevoie de cel puțin 233 de voturi în ședința de plen. Susținerea necesară pare asigurată de coaliția formată din PSD, PNL, UDMR, grupul minorităților naționale și grupul „Uniți pentru România”. Dacă aceste forțe vor vota în favoarea propunerii, se vor aduna un total de 279 de voturi, depășind pragul necesar pentru formarea noului guvern.
Această situație vine după o perioadă de 169 de zile în care România a funcționat fără un guvern cu puteri depline. Aceasta constituie cea mai lungă criză guvernamentală din țară de după 1989, perioadă în care administrația de stat a fost afectată de lipsa unei majorități parlamentare stabile și de procesul de înlocuire a premierilor desemnați de președinte.