Partidul SENS a reacționat oficial în legătură cu măsurile propuse de autorități pentru combaterea fenomenului de violență din mediul școlar. Formațiunea politică a criticat abordările ministeriale, considerând că soluțiile oferite de decidenții politici nu sunt sustenabile. În loc de controlul ghiozdanelor sau modificarea legislației penale, SENS susține că o alternativă mult mai benefică ar fi angajarea unui număr mai mare de consilieri în unitățile de învățământ din România.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, insistă pe prioritizarea unei reforme a legislației penale privind standardele de incriminare și sancționare pentru violența asupra profesorilor. SENS a subliniat că Radu Marinescu a reprezentat anterior, în calitate de avocat, un om de afaceri care și-a abuzat partenera de viață. De asemenea, sursa menționează că acesta a susținut reducerea vârstei de răspundere penală, o decizie luată după crima de la Cenei din ianuarie.
Ministrul Educației, Sorin Costreie, este preocupat de violența extremă din școli, însă SENS consideră că propunerile sale sunt inadecvate. Verificarea ghiozdanelor și înăsprirea pedepselor pentru elevi sunt văzute ca măsuri care instaurează paranoia și răcesc relația dintre profesor și elev. Deși aducerea a 1000 de paznici este considerată utilă, în special pentru școlile din mediul rural care funcționează fără pază, SENS consideră că aceasta trebuie să fie doar o măsură complementară.
Formațiunea propune ca prioritatea să fie venirea unor specialiști în domeniul sănătății mintale și gestionării dificultăților de învățare. SENS avertizează că extremismul se naște din inechitate socială, fiind alimentat de lipsa programului masa caldă, reducerea burselor, clasele aglomerate și lipsa cadrelor didactice. Aceste deficiențe duc la radicalizarea tinerilor, în timp ce decidenții politici propun măsuri care nu vizează cauzele profunde ale problemelor.
Scăderea vârstei de răspundere penală este văzută ca un risc ce poate împinge mai mulți copii în sistemul penal, provocând stigmatizare și marginalizare. SENS invocă faptul că studiile arată cum astfel de măsuri pot crește riscul de delincvență, menționând că Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului recomandă un prag minim de 14 ani. Autorii solicită măsuri cu efecte dovedite științific, care să respecte bunele practici internaționale și să coaguleze comunitățile școlare.
Problematica violenței în instituțiile de învățământ se încadrează într-un context de presiune asupra serviciilor publice și a gestionării resurselor de către stat. Deciziile privind educația și justiția sunt adesea subiectul unor dezbateri aprinse între partidele politice și instituțiile de control. În România, gestionarea bugetelor pentru educație și implementarea reformelor legislative rămân puncte critice în agenda politică națională, influențând direct stabilitatea socială.