Petrișor Peiu a lansat o serie de acuzații la adresa guvernării Bolojan-USR, susținând că efectele conducerii actuale sunt prezentate într-un mod eronat. Folosind datele furnizate de Eurostat, liderul senatorilor AUR afirmă că mitul competenței fostului premier este demontat de realitatea cifrelor. Această critică vine la doar cinci luni după ce Parlamentul a demis guvernul prin vot covârșitor, marcând o perioadă de instabilitate politică în administrația de la Palatul Victoria.
Conform declarațiilor făcute de Petrișor Peiu, există o discrepanță majoră între cifrele comunicate oficial de Guvern și cele raportate de Eurostat. În timp ce guvernul susține că deficitul bugetar pentru primele șase luni ale anului este de doar 2% din PIB, echivalând cu 41 de miliarde de lei, datele Eurostat indică un deficit de 3,7-3,8% din PIB. Această diferență înseamnă, în termeni reali, o sumă de 75-76 de miliarde de lei pentru aceeași perioadă a anului 2026.
Petrișor Peiu explică această diferență prin utilizarea unor metode de calcul diferite, acuzând guvernul de o comunicare deliberat selectivă. Guvernul publică datele de deficit „pe cash”, reprezentând doar diferența dintre cheltuielile efectuate și veniturile încasate la bugetul consolidat. În schimb, Eurostat utilizează deficitul ESA (European System of Accounts), care calculează diferența dintre totalul angajamentelor de cheltuieli ale Guvernului și veniturile încasate, oferind o imagine mai amplă a situației financiare.
Analiza liderului senatorilor AUR indică faptul că, în primele șase luni ale anului, Guvernul a întârziat plata a 35 de miliarde de lei către furnizori sau instituții de stat. Prin această metodă de amânare a plăților, deficitul pare mai mic decât este în realitate. Petrișor Peiu subliniază că, la finalul trimestrului I, deficitul anualizat era de 7,4% din PIB, iar la finalul trimestrului II acesta a crescut la 7,8% din PIB.
Situația financiară este descrisă ca fiind una de stagnare sau chiar de deteriorare a indicatorilor macroeconomici. Conform interpretării lui Petrișor Peiu bazată pe Eurostat, România ar putea ajunge la finalul anului 2026 cu un deficit bugetar de aproape 8% din PIB. Această cifră ar însemna că situația economică este identică cu cea de anul trecut, infirmând astfel promisiunile de reducere a deficitului bugetar făcute de guvernarea Bolojan.
Contextul politică de la Palatul Victoria este marcat de tensiuni juridice și decizii parlamentare recente. În timp ce guvernul încearcă să își mențină imaginea de stabilitate financiară, liderii opoziției și alte figuri politice, precum Grindeanu, au ridicat semne de întrebare privind legalitatea unor decizii de demitere și respectarea Constituției, într-un cadru de monitorizare atentă a deciziilor de guvernare.