Analistul economic Petrișor Peiu a criticat dur programul de guvernare propus de premierul Luca Niculescu, atacând ideea că digitalizarea va reduce automat birocrația și cheltuielile publice. Într-o postare pe Facebook, acesta a acuzat noul Executiv că prezintă tehnologia ca pe o soluție miraculoasă pentru instituțiile statului, ignorând realitățile de pe teren. Peiu susține că modernizarea aparatului administrativ este prezentată printr-o optică simplistă, care nu ține cont de decalajele de competențe digitale dintre România și Uniunea Europeană.
Conform analizei lui Petrișor Peiu, mutarea dosarelor în format electronic nu rezolvă problema de fond a ineficienței statului. Acesta explică faptul că birocrația nu este cauzată de interacțiunea fizică cu funcționarii, ci de volumul imens de informații cerute de instituțiile publice către firme și cetățeni. „Digitalizarea nu reduce birocrația pentru simplul fapt că birocrația nu este cauzată de interacțiunea fizică cu funcționarii, ci de cantitatea imensă de informații cerută de către instituțiile publice firmelor și cetățenilor”, a subliniat analistul.
Peiu a ridicat semne de întrebare privind costurile implementării sistemelor informatice, avertizând că digitalizarea poate deveni o metodă de scurgere a banilor publici. El a menționat riscul contractelor cu dedicație, care pot avea costuri de câteva ori mai mari decât media pieței. În acest context, analistul a făcut referire la discuțiile actuale de la nivelul Executivului legate de compania Schwarz Digits, asociată grupului care deține Lidl și Kaufland, precum și la eșecul sistemelor informatice din sănătate.
Pentru a demonstra că strategia premierului Luca Niculescu este separată de realitatea socială, Petrișor Peiu a prezentat date statistice privind competențele digitale ale românilor. În macroregiunea formată din Banat și Oltenia, doar 27,1% dintre adulți au competențe digitale de bază, în timp ce în zona Dobrogea și Moldova cifra este de 30,2%. Aceste valori sunt extrem de mici în comparație cu media generală de la nivelul Uniunii Europene, care se situează la 60,4%.
Utilizarea serviciilor publice online în cursul anului 2025 arată cifre similare de îngrijorătoare pentru România. Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat doar 12,9% de persoane care au interacționat online cu autoritățile, iar zona București-Ilfov a avut o pondere de puțin peste 27%. Aceste date contrastează puternic cu media europeană a interacțiunii digitale cu statul, care este de 57,7%, evidențiind dificultatea tranziției digitale forțate într-un mediu cu competențe reduse.
Evoluția digitalizării în administrația publică rămâne un subiect critic în cadrul Uniunii Europene, unde standardele de competențe și interconectivitate sunt mult mai ridicate. România se confruntă cu un decalaj semnificativ față de media europeană, atât în ceea ce privește abilitățile tehnice ale populației, cât și în rata de utilizare a serviciilor digitale de către cetățeni, ceea ce pune sub semnul întrebării eficacitatea reformelor administrative care omit pregătirea utilizatorilor.