Noul program de guvernare propune o creștere graduală a cheltuielilor pentru apărare până la un nivel de 5% din PIB, urmând un calendar anual publicat până în anul 2035. Această țintă financiară este împărțită în două componente distincte: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții și cheltuieli conexe. Obiectivul vizează implementarea a 11 măsuri strategice care acoperă domeniul finanțării, carierei militare, industriei de apărare și parteneriatelor externe.
Finanțarea propusă ar trebui să fie corelată cu traiectoria de deficit asumată și să fie raportată separat în fiecare buget anual. Fiecare majorare de fonduri va trebui să corespundă unor capabilități specifice, conform Planului multianual de înzestrare și Programului Armata României 2040. Prioritățile de investiții includ apărarea antiaeriană și antirachetă, capacitățile navale, sistemele fără pilot și muniția, acoperind nu doar achiziția, ci și operarea, mentenanța și instruirea.
Documentul prevede și o reorganizare a structurilor de comandă, accelerarea digitalizării și introducerea conceptului de „stare de vigilență” pentru resurse și industrie. În ceea ce privește personalul, se urmărește creșterea atractivității profesiei militare și predictibilitatea carierei prin reguli clare de recrutare și evoluție. Pentru achiziții, se propune simplificarea procedurilor și asistență juridică specializată pentru contractele de înzestrare care depășesc pragul de 100 de milioane de euro.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Est, critică planul, considerând că dimensiunea de securitate este insuficient dezvoltată. Acesta subliniază că lipsa unei strategii pentru rezerva Armatei României este o lacună majoră. De asemenea, analistul militar avertizează că propunerile privind industria de apărare sunt prea generice, întrebându-se cum va fi revitalizată aceasta și cum se va gestiona transferul tehnologic în condițiile legislației actuale.
În ceea ce privește infrastructura, planul prioritizează bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. Centrul de la Fetești ar putea deveni un centru regional pentru piloții statelor NATO și partenere. Producția națională va deveni un criteriu de bază în programele multianuale, implicând companii de stat și private, în timp ce pentru nevoile urgente se va pune accent pe termenele de livrare și mentenanță.
Aceste decizii de buget și securitate se încadrează într-un context regional tensionat, unde România trebuie să își consolideze rolul de pilon al Flancului Estic. Într-un cadru de cooperare extinsă, țara urmărește să sprijine securitatea Republicii Moldova și a Ucrainei, menținând în același timp o prezență militară consolidată în Marea Neagră prin parteneriate cu SUA și misiuni NATO.