Noul guvern de la București are responsabilitatea de a iniția o schimbare profundă a modelului economic național, care în prezent se bazează pe deficite, datorii și consum. Conform unei analize realizate de Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, administrarea dezechilibrelor prin noi credite și majorări de taxe a ajuns la limitele sale. Mandatul viitoarelor echipe guvernamentale este considerat un moment de cotitură pentru economia României, orientat către reducerea importurilor și crearea de valoare adăugată reinvestită pe plan intern.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională a României pentru primele opt luni ale anului 2026 indică presiuni externe accentuate. Deficitul comercial cu bunuri a crescut la 22,44 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit la 19,93 miliarde de euro, față de 18,98 miliarde de euro în perioada similară din anul precedent. Exporturile de bunuri au însumat 65,83 miliarde de euro, în timp ce importurile au atins 88,27 miliarde de euro, marcând o creștere de 3,4%.
Situația datoriilor externe reprezintă un alt punct critic evidențiat în analiza PNADD. La data de 31 august 2026, datoria externă totală a României a ajuns la 238,08 miliarde de euro, un nivel cu 7,45 miliarde de euro mai mare decât cel de la sfârșitul anului 2025. În același interval, investițiile directe ale nerezidenților au suferit o scădere abruptă, ajungând la 2,12 miliarde de euro, comparativ cu 5,66 miliarde de euro înregistrate în primele opt luni ale anului trecut.
Reprezentanții organizației solicită ca fiecare împrumut public major să fie supus unei evaluări transparente, care să raporteze beneficiile la infrastructura realizată, capacitatea de producție și veniturile viitoare pentru buget. PNADD propune o examinare atentă a structurii importurilor pentru a identifica domeniile unde investițiile interne pot reduce dependența de exterior. Obiectivul central vizează importul doar pentru mărfurile care nu pot fi realizate competitiv în țară, menținând în același timp o producție eficientă pentru export.
Sectorul agricol și industria alimentară sunt identificate ca domenii strategice pentru construirea unor lanțuri economice integrate. Sunt necesare investiții masive în unități de procesare a cerealelor, oleaginoaselor, cărnii și laptelui, precum și în infrastructură de irigații și rețele logistice. „De la câmp la raft, valoarea trebuie creată în cât mai mare măsură în România”, a declarat Nicu Vasile, Președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă, subliniind necesitatea de a valorifica resursele proprii.
Evoluția indicatorilor macroeconomici reflectă o perioadă de ajustări structurale necesare pentru stabilitatea financiară a statului. În contextul creșterii datoriilor și a deficitului comercial, deciziile politice privind stimularea capitalului productiv și oferirea de predictibilitate mediului de afaceri devin esențiale. Guvernul trebuie să echilibreze necesitatea importurilor de tehnologie cu dorința de a crea industrii competitive care să genereze locuri de muncă și prosperitate pe termen lung.