Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o serie de măsuri fiscale pentru a combate deficitul bugetar masiv al României. În 2024, deficitul a atins 9,3% din PIB, iar în 2025 acesta a coborât la 7,9% din PIB, rămânând cel mai mare din Uniunea Europeană conform datelor Eurostat. Aceste ajustări au fost necesare pentru a evita retrogradarea ratingului și pentru a respecta cerințele de reducere a deficitului sub 3% din PIB până în 2030.
Pentru a crește veniturile statului, a fost adoptată Legea nr. 141/2025, care a modificat structura impozitării. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025, în timp ce impozitul pe dividende a urcat de la 10% la 16% pentru distribuțiile din 2026. De asemenea, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri al băncilor mari s-a dublat, de la 2% la 4%, începând cu 1 iulie 2025.
Deși veniturile bugetare au crescut cu 11,8% în primele nouă luni ale anului, ajungând la 522,07 miliarde lei, impactul asupra economiei a fost vizibil. Măsurile au redus profitul companiilor, ceea ce a dus la o scădere a investițiilor străine directe, conform datelor BNR. În același timp, prețurile mai mari au afectat consumul, iar producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni ale anului.
O parte semnificativă din veniturile suplimentare încasate de stat a fost absorbită de creșterea cheltuielilor cu dobânzile. În primele nouă luni, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde lei, atingând 50,63 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,5% din PIB. Această creștere a costului datoriei publice a fost determinată de înlocuirea vechii datorii cu una nouă, la rate mai mari, urcând de la 4,5% la 5,3% în perioada martie 2026.
Impactul fiscal afectează și sectorul muncii și pensiile, pe măsură ce economia se ajustează la noile reguli. Între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, majoritatea în sectorul industrial. Totodată, o creștere de doar 0,1 puncte a randamentelor titlurilor de stat ar putea cauza fondurilor Pilonului II o pierdere de circa 600 de milioane lei, echivalând cu aproximativ 70 de lei pentru fiecare participant.
România se confruntă cu o perioadă de ajustare fiscală strictă sub monitorizarea Uniunii Europene, care a pus ținta pe reducerea deficitului excesiv. Comisia Europeană a semnalat în iunie 2025 lipsa unor măsuri eficiente, riscând suspendarea unor fonduri europene. În acest context, programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu vizează un deficit de 6% în 2026 și de 5,2% în 2027.