Parlamentul României a aprobat, pe 20 octombrie 2026, numirea lui Luca Niculescu în funcția de prim-ministru, marcând un punct de cotitură după o criză guvernamentală de cinci luni. În cadrul votului, 280 de deputați și senatori au susținut programul și componența cabinetului, depășind pragul necesar de 233 de voturi. Această decizie încearcă să pună capăt instabilității politice care a afectat țara încă din aprilie 2026, prin propunerea unui lider fără apartenență politică directă.
Agenția de știri TASS a acordat un spațiu considerabil prezentării noului șef al guvernului, subliniind profilul său prooccidental. Totuși, agenția de stat rusă menționează că observatorii politici locali manifestă îndoieli privind succesul guvernului Niculescu. Această nesiguranță provine din faptul că în România persistă disensiunile între partide, iar compromisul prin care s-a obținut susținerea acestui cabinet a fost realizat cu eforturi majore, într-un context de fragilitate politică.
Criza care a precedat această învestire a început în aprilie 2026, odată cu destrămarea coaliției de guvernare formată după alegerile din 2024. Aceasta includea PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți. Conflictul a escaladat după ce PSD a refuzat să mai susțină guvernul condus de Ilie Bolojan, invocând măsurile de austeritate și lipsa dialogului. Ulterior, cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, cu 281 de voturi.
În încercarea de a gestiona impasul, președintele Nicușor Dan a propus patru candidați înainte de a ajunge la Luca Niculescu. Anteriori au fost Eugen Tomac, Adrian Veștea și Sigfrid Mureșan, toți fiind respinși de Parlament. Luca Niculescu, care anterior fusese respins de PSD și UDMR în septembrie, a reușit să obțină sprijinul liderilor Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor. Aceștia au acceptat cabinetul deoarece prioritățile noului premier includ elaborarea bugetului și menținerea investițiilor.
Programul de guvernare prezentat de Niculescu include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027 și modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO. De asemenea, acesta vizează adoptarea strategiei de securitate internă pentru perioada 2027-2031 și reforma sistemului de sănătate. În ciuda sprijinului de la PSD și UDMR, PNL a anunțat că va vota în favoarea cabinetului, dar va rămâne în opoziție, refuzând intrarea în guvern.
Contextul economic al României rămâne unul tensionat, cu un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025, depășind limita de 3% impusă de Uniunea Europeană. Din cauza reformelor eșuate, țara a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile UE. Stabilizarea financiară este critică, având în vedere că în 2027 agențiile de rating vor emite noi evaluări, existând riscul de a pierde statutul de țară cu potențial ridicat de investiții.