Parlamentul României a confirmat marți în funcția de prim-ministru pe Luca Niculescu, punând capăt unei perioade de cinci luni de paralizie politică. Această decizie, luată după trei încercări eșuate de formare a unui guvern, a fost privită de presa internațională ca un pas spre deblocarea situației, deși stabilitatea pe termen lung rămâne incertă. Noul executiv, propus de președintele Nicușor Dan, este un guvern minoritar format din reprezentanți ai stângii și tehnocrați.
Publicația POLITICO descrie acordul dintre partide ca fiind un „armistițiu de șase luni”, un interval în care partidele trebuie să ajungă la o înțelegere mai durabilă. Decizia PNL și PSD de a accepta pe Luca Niculescu a fost influențată de amenințarea unor alegeri anticipate și de posibila ascensiune a partidului AUR. În acest nou cabinet, social-democrații vor face parte din guvern, în timp ce liberalii vor rămâne în afara acestuia, conform detaliilor oferite de sursă.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că prioritatea partidului său este adoptarea, până la sfârșită lunii noiembrie, a unui buget pentru 2027 axat pe investiții. Acesta a subliniat că România are nevoie de un plan de redresare economică și nu de măsuri de austeritate, dorind să protejeze puterea de cumpărare și să sprijine mediul de afaceri. Totodată, Grindeanu urmărește revizuirea bugetului pentru 2026 până la sfârșitul lunii octombrie și accelerarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, Reuters subliniază că învestirea lui Luca Niculescu vine într-un moment în care blocajul politic a exercitat presiuni asupra ratingului de țară și a afectat încrederea investitorilor. Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a reduce deficitul bugetar și să gestioneze o economie aflată în contracție. Printre provocările majore se numără eliminarea unei taxe suplimentare pe cifra de afaceri și majorarea pensiilor, care au rămas înghețate timp de doi ani.
Riscul de retrogradare a ratingului de țară este o preocupare majoră, deoarece România se află deja pe ultima treaptă a categoriei „investițională”. Dacă guvernul nu obține susținerea Parlamentului pentru planul bugetar în luna decembrie, agențiile de rating pot acționa. În acest context, deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru anul în curs este estimat la 6,2%, în condițiile angajamentului față de Comisia Europeană de a reduce deficitul sub 3% până în 2030.
Situația fiscală a României este marcată de constrângeri severe, cu nevoi de finanțare ce depășesc 30 de miliarde de euro. Această instabilitate financiară a alimentat sprijinul pentru politicile naționaliste de extremă dreapta, în timp ce procesul de elaborare a politicilor economice a fost blocat de lunga perioadă de criză politică din țară.