Premierul Luca Niculescu a stabilit primele direcții de acțiune ale noului Executiv, vizând coordonarea programului european SAFE pentru apărare, gestionarea fiscalității și rezolvarea restanțelor salariale către magistrați. O decizie majoră vizează delegarea atribuțiilor pentru programul de investiții în apărare către Cancelaria Prim-Ministrului. Această mișcare asigură continuitatea mecanismului de coordonare stabilit anterior în mandatul fostului premier Ilie Bolojan, menținând structura administrativă pentru gestionarea fondurilor europene.
Programul SAFE va fi gestionat direct de noul șef al structurii, Oleg Ungureanu, care preia oficial atribuțiile marți, 27 octombrie. România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare prin acest instrument european. După ce România a primit o primă tranșă de circa 2,5 miliarde de euro la 26 august 2026, următoarele plăți vor fi condiționate de progresul proiectelor. Următoarea tranșă ar putea fi disponibilă în prima jumătate a anului 2027, după prezentarea unui raport de progres.
În ceea ce privește politicile fiscale, Guvernul intenționează să nu majoreze cotele de impozitare în anul 2027, dar analizează extinderea bazei de impozitare. Această strategie presupune eliminarea unor excepții și facilități fiscale, ceea ce ar putea crește veniturile bugetare fără modificarea ratelor generale. Totodată, indexarea pensiilor rămâne o prioritate pentru bugetul anului 2027, cu o preferință pentru aplicarea majorărilor de la 1 ianuarie 2027, sub rezerva resurselor disponibile. Guvernul pregătește o rectificare bugetară pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare.
O altă problemă critică este plata restanțelor salariale către judecători și procurori, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Premierul Luca Niculescu a recunoscut caracterul urgent al acestei situații, promițând soluții financiare și legislative. Guvernul pregătește măsuri care să țină cont de decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a respins contestările magistraților privind eșalonarea plăților. CEDO a considerat că măsurile statului român sunt justificate de situația economică excepțională, permițând continuarea plăților eșalonate fără a anula obligațiile financiare.
Pe plan macroeconomic, Executivul urmărește consolidarea dialogului cu Banca Națională a României prin consultări periodice între premier și guvernatorul Mugur Isărescu. Discuțiile vizează coordonarea politicii economice a Guvernului cu politica monetară a băncii centrale, în contextul presiunilor inflaționiste și al necesității de reducere a deficitului bugetar. Noul Guvern și-a propus ca obiectiv să finalizeze proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 până la sfârșitul acestui an, încercând să gestioneze simultan cererile de fonduri de la administrațiile locale și problemele sectorului construcțiilor.
În contextul actual, România gestionează un set complex de obligații bugetare și de finanțare externă, fiind obligată să respecte țintele de deficit în cadrul cadrului fiscal european. Procesul de rectificare bugetară și planificarea pentru anul 2027 sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice și pentru implementarea corectă a programelor de investiții în apărare, care sunt strâns legate de raportările periodice către Comisia Europeană.