Premierul Luca Niculescu a stabilit primele priorități ale noului cabinet guvernamental la Palatul Victoria, conform unor surse guvernamentale. Printre deciziile imediate se numără menținerea continuității în gestionarea proiectelor strategice și stabilirea unor noi mecanisme de consultare instituțională. Cabinetul vizează, de asemenea, abordarea unor probleme financiare sensibile legate de magistrați și definirea strategiei fiscale pentru anul viitor, într-un efort de sincronizare a politicilor de stat.
În ceea ce privește structura administrativă, coordonarea programului strategic SAFE va rămâne în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Această responsabilitate îi va reveni lui Oleg Ungureanu, noul șef al structurii, a cărui numire intră oficial în vigoare marți. Această decizie asigură continuitatea gestionării proiectelor strategice, menținând modelul de lucru preluat anterior de la Guvernul Bolojan, fără a modifica cadrul de coordonare existent la nivelul Cancelariei.
Un alt punct central vizează relația cu Banca Națională a României, după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni cu guvernatorul Mugur Isărescu. Această întâlnire marchează începutul unui canal de consultări periodice între cele două instituții. Scopul acestor discuții regulate este de a sincroniza politicile guvernamentale cu cele monetare, într-un context marcat de presiuni inflaționiste și probleme economice, asigurând astfel o mai bună comunicare între Executiv și banca centrală.
Legat de situația financiară a sistemului judiciar, Guvernul pregătește soluții pentru plata drepturilor salariale restante către magistrați. Palatul Victoria va implementa măsuri financiare și legislative care să fie în deplină conformitate cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului. Această mișcare este necesară pentru deblocarea situației, având în vedere că instanța de la Strasbourg a emis o decizie definitivă privind modul în care statul român poate gestiona aceste plăți.
Pe plan fiscal, noul cabinet propune o strategie bazată pe predictibilitatea ratelor de impozitare pentru anul viitor. Guvernul intenționează să nu majoreze nicio taxă, dar analizează eliminarea regimurilor speciale și a facilităților fiscale existente. Obiectivul este de a lărgi baza de colectare prin eliminarea excepțiilor, în locul unei majorări a cotelor de impozitare. Această abordare vizează menținerea stabilității fiscale prin simplificarea sistemului și lărgirea amprentei de taxare.
Contextul plății restanțelor către magistrați este marcat de o decizie a CEDO care a dat dreptate statului român în procesul privind plata eșalonată. Deși magistrații au acuzat statul de încălcarea drepturilor prin neexecutarea integrală a sumelor, Curtea a decis că reeșalonarea este permisă din cauza circumstanțelor economice și bugetare excepționale. Suma totală pe care statul român trebuie să o achite către magistrați este de 5 miliarde de lei.