Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că principalele sale priorități pentru mandatul actual vizează funcționarea corectă a Sistemului Energetic Național în timpul sezonului rece. Ministrul a subliniat că este esențial ca sistemul să treacă cu bine peste iarnă, oferind în același timp protecție consumatorilor vulnerabili. O altă direcție de acțiune vizează dezvoltarea unor noi capacități de producție și de stocare a energiei pentru a crește flexibilitatea sistemului național.
Pentru a gestiona eventualele dezechilibre, Guvernul a adoptat, pe 30 octombrie 2026, un pachet de măsuri de siguranță care va fi aplicat în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Monitorizarea acestor procese va fi efectuată la un nivel înalt prin intermediul Comandamentului energetic de iarnă. Acest organism va urmări funcționarea sistemului electroenergetic și a sistemului de transport al gazelor naturale, coordonând toate măsurile operative necesare pentru menținerea stabilității.
Programul de monitorizare prevede asigurarea resurselor și a stocurilor necesare, inclusiv menținerea stocului de gaze la un nivel de 90% din capacitatea de înmagazinare. De asemenea, sunt prevăzute rezerve de combustibil pentru centralele pe cărbune și rezerve energetice din lacurile de acumulare. În prezent, stocurile de gaze se situează la aproximativ 88% din capacitate, însă nivelul apei din lacurile de acumulare este de doar 50%, ceea ce reprezintă un nivel foarte slab comparativ cu anii trecuți.
Pe plan social, Dumitru Chisăliță a menționat că va analiza măsurile de sprijin existente pentru a reduce sărăcia energetică și pentru a ajunge mai eficient la persoanele care au nevoie de ajutor. În acest context, pachetele sociale includ plafonarea facturilor la gaze până în primăvara viitoare și acordarea de tichete pentru energie pentru familiile defavorizate. Pe termen lung, viziunea ministerului se concentrează pe un mix energetic diversificat și pe accelerarea dezvoltării stocării prin baterii sau prin acumulare cu pompaj.
Situația actuală a producției de energie în bandă rămâne una dificilă, existând un deficit substanțial de producție. România nu dispune de energie nucleară, însă Reactorul 1 de la Cernavodă ar urma să fie repornit mâine. Această lipsă de producție internă determină o vulnerabilitate sporită și o dependență de importurile de energie, în special în perioadele când consumul atinge niveluri de vârf.
Contextul energetic este marcat de presiuni economice, România figurând printre țările din Uniunea Europeană care au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la producția industrială în luna septembrie, conform datelor furnizate de Eurostat.