Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Guvern

Proiectul Black Sea AI Gigafactory: România a primit două oferte pentru investiția de 5 miliarde de euro

Ministerul Finanțelor anunță că procesul de selecție a investitorilor pentru infrastructura de calcul de nouă generație se află în faza finală.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Proiectul Black Sea AI Gigafactory: România a primit două oferte pentru investiția de 5 miliarde de euro
Foto: CursDeGuvernare

Procesul de selecție pentru construirea proiectului național Black Sea AI Gigafactory a ajuns în etapa finală, România având în prezent două oferte pe masă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că autoritățile urmăresc să finalizeze acest proces și să facă un anunț oficial până la sfârșitul anului curent. Demersul este coordonat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei, având sprijin tehnic din partea Autorității pentru Digitalizarea României.

Proiectul vizează crearea unei super-infrastructuri de calcul și inteligență artificială, cu o investiție estimată între 4 și 5 miliarde de euro. Planul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații strategice: Cernavodă, pentru prima fază, și Doicești, pentru a doua etapă. Consumul energetic estimat pentru fazele inițiale ale acestui complex tehnologic este de 1.500 MW, fiind planificată utilizarea mixului energetic național și a capacităților nucleare.

Selecția investitorilor a început prin lansarea unei Expresii de Interes în aprilie 2026, atrăgând companii din opt țări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu și Asia. Pentru a califica un lider de consorțiu, autoritățile au impus praguri financiare ridicate, solicitând o valoare netă de cel puțin 500 de milioane de euro și un CAPEX de minimum 1 miliard de euro în proiecte similare. Evaluarea este realizată de un Comitet de coordonare strategică, cu consultanță de la International Finance Corporation.

În etapa de clarificări, potențialii investitori au solicitat informații privind garanțiile guvernamentale, subvențiile și prioritizarea racordării la rețea, însă statul nu a oferit astfel de angajamente. Ministerul Energiei a precizat că nu se oferă garanții de preluare a capacității de calcul și că proiectul va fi finanțat și operat de sectorul privat. De asemenea, nu a fost promis niciun tratament specific privind tarifele de racordare sau conectivitatea la fibra optică, lăsând aceste aspecte pentru etapele ulterioare.

Strategia României pentru acest proiect se bazează pe două elemente esențiale: capacitatea energetică și talentul local. Alexandru Nazare a subliniat că aceste resurse sunt vitale pentru atragerea centrelor de date și a proiectelor de infrastructură de calcul de înaltă performanță. Proiectul a fost transmis Comisiei Europene ca parte a programului de tip „AI factories”, menit să consolideze capacitățile de antrenare a modelelor de inteligență artificială la scară industrială în cadrul Uniunii Europene.

Sectorul energetic român deține o capacitate totală instalată estimată între 18 și 20 GW, fiind un pilon pentru proiectele de infrastructură digitală. În prezent, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă oferă împreună circa 1.400 MW, în timp ce proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești are o capacitate planificată de aproximativ 462 MW. Aceste resurse sunt considerate fundamentale pentru susținerea consumului masiv de energie necesar noilor tehnologii de calcul.

Surse

Sursa: CursDeGuvernare

Tot în Guvern