Formarea unui nou Guvern este considerată esențială pentru depășirea incertitudinii politice și reluarea procesului decizional în România, după o criză guvernamentală de peste cinci luni. Cabinetul de miniștri propus de premierul desemnat, Luca Niculescu, pare să dețină sprijinul parlamentar necesar pentru investiții, însă rămân îngrijorări privind capacitatea de a implementa reformele. Sectorul energetic rămâne sub presiune din cauza prețurilor ridicate și a necesității de a asigura competitivitatea industriei.
Analiza capitolului Energie din programul de guvernare relevă direcții de dezvoltare relevante, însă unele măsuri au un orizont de implementare care depășește durata mandatului. Programul propune creșterea capacităților de producție și stocare, precum și modernizarea rețelelor, dar lipsesc o prioritizare clară și desemnarea responsabililor. Accentul ar trebui pus pe accelerarea proiectelor mature și eliminarea blocajelor administrative, transformând angajamentele în rezultate concrete pentru a gestiona criza prețurilor la energie și combustibili.
În ceea ce privește dezvoltarea capacităților, multe proiecte menționate sunt deja în etape de dezvoltare, fiind inițiate înainte de actualul mandat. Realizarea acestora depinde de deciziile companiilor, nu de intervenția directă a Guvernului, ceea ce necesită o distincție clară între contribuția executivului și proiectele existente. Guvernul ar trebui să se concentreze pe facilitarea finanțării și pe coordonarea instituțiilor precum ANRE, care gestionează mecanismele de racordare și alocarea capacității în rețea.
Proiectele de stocare prin pompaj, precum cele de la Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, au un calendar care depășește durata mandatului propus. În acest caz, rolul Guvernului s-ar putea limita doar la avansarea etapelor pregătitoare sau la demararea lucrărilor, deoarece studiile tehnice nu sunt finalizate. Pe de altă parte, proiecte precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă sau parcurile fotovoltaice de la Complexul Energetic Oltenia sunt deja în curs de dezvoltare de către companii.
Protecția consumatorilor și eficiența energetică includ inițiative precum sprijinul pentru consumatorii vulnerabili și operaționalizarea ghișeelor de eficiență. Totuși, există neclarități privind Planul Social pentru Climă și corelarea acestuia cu implementarea ETS2. De asemenea, pentru termoficare, accentul este pus pe finanțare, fără a aborda suficient reformele economice necesare sustenabilității. Elaborarea unui Pact Energetic Național ar putea asigura continuitatea politicilor, dacă este corelată cu Strategia Energetică a României și PNIESC.
Contextul politic în care urmează să înceapă activitatea cabinetului condus de Luca Niculescu este marcat de o perioadă de instabilitate. România traversează o perioadă de incertitudine la nivel guvernamental, în timp ce deciziile la nivel european influențează direct cadrul de reglementare energetică. Această situație impune o gestionare atentă a raportului dintre obiectivele naționale de decarbonizare și stabilitatea prețurilor pe piața internă de energie.