Reforma administrativ-teritorială reprezintă un subiect de o complexitate extremă, deoarece discuțiile despre acest demers au loc în principal în interiorul partidelor politice, explică consilierul prezidențial Radu Burnete. Această perspectivă vine după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat premierului Luca Niculescu să își asume responsabilitatea pentru un astfel de proiect de reformă administrativă. Radu Burnete subliniază că, deși subiectul a fost abordat în guvernele Bolojan, Ciucă și Ciolacu, implementarea efectivă a acestui proces a rămas blocată.
Conform declarațiilor făcute de consilierul prezidențial, o reformă administrativă nu vizează doar economisirea banelor, ci și adaptarea unităților teritoriale la realitățile secolului actual. Radu Burnete menționează că unitățile cu doar o mie de locuitori nu au logica necesară pentru dezvoltare, fiind necesare unități mai mari capabile să gestioneze proiecte de anvergură. Totuși, o redesenare completă a hărții implică o dimensiune constituțională, ceea ce înseamnă că modificările ar putea fi aplicate doar după următoarele alegeri.
Un obstacol major este dimensiunea politică a reformei, pe care partidele mari nu vor să o recunoască, susține Radu Burnete. Structura actuală a partidelor se bazează pe organizarea în comunități foarte mici, unde influența este exercitată prin primari și consilieri locali. O reformă ar însemna o restrângere a numărului de oameni din teritoriu, o realitate pe care liderii politici trebuie să o asume în fața activului lor de partid pentru a evita blocajele interne.
Pe lângă restructurarea teritorială, Radu Burnete propune măsuri mai rapide, precum acceptarea faptului că populația țării este mai mică decât se declară uneori. Această realitate ar impune reclasificarea anumitor localități și ajustarea numărului de parlamentari și consilieri în raport cu populația reală. De asemenea, salarizarea primarilor ar trebui raportată la numărul de locuitori, ceea ce ar duce la scăderea veniturilor acestora în localitățile care decad din punct de vedere demografic.
Problema administrației locale este accentuată de faptul că România este gestionată după o hartă stabilită în epoca lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Radu Burnete observă că administrația locală a devenit foarte expansivă, având peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale și 40 de județe, într-un context de scădere a populației. Această structură arată în urmă cu tehnologia, în timp ce digitalizarea și oportunitățile aduse de Inteligența Artificială necesită o modernizare rapidă a sistemului.
În prezent, sistemul administrativ românesc se confruntă cu o fragmentare extremă, având peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale (UAT). Această structură este considerată ineficientă în contextul scăderii demografice, deoarece menținerea unui număr atât de mare de administrații locale consumă resurse semnificative. Reforma administrativ-teritorială este văzută ca o necesitate pentru a crea regiuni mai mari, capabile să utilizeze digitalizarea și noile tehnologii pentru a gestiona mai eficient serviciile publice.