Guvernul condus de premierul Luca Niculescu a lansat un plan de reformă administrativă care vizează comasarea localităților mici și reducerea aparatului de stat. Obiectivul principal al acestui proces este obținerea unor economii bugetare și oferirea unor servicii publice mai eficiente pentru cetățeni. Discuțiile politice se concentrează pe cele 429 de unități administrativ-teritoriale care au o populație de maximum 1.500 de locuitori, însă mecanismele de implementare rămân subiectul unor dezbateri intense între partidele de guvernare și opoziție.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat ca guvernul să își asume separat răspunderea pentru două reforme majore. Prima vizează redesenarea administrației locale prin fuziunea comunităților mici, în timp ce a doua urmărește reducerea numărului de agenții guvernamentale și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat care generează pierderi. Pentru PSD, coordonarea reorganizării teritoriale îi revine europarlamentarului Dragoș Benea, în timp ce vicepremierul Marian Neacșu va gestiona restructurarea aparatului guvernamental, cu un termen limită stabilit pentru martie 2027.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a propus ca prima etapă a reformei să fie realizată prin comasări voluntare pentru comunitățile de sub 1.500 de locuitori. Planul prevede consultarea populației și oferirea de stimulente pentru investiții, astfel încât unificarea să fie acceptată la nivel local. Totuși, Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a subliniat că există o distincție clară între acest proces voluntar și reorganizarea prin lege propusă de PSD, deoarece criteriile pentru fuziunile impuse de stat nu au fost încă stabilite oficial.
În cadrul disputelor politice, PNL a manifestat neîncredere în capacitatea PSD de a finaliza reforma, iar Virgil Guran a ridicat semne de întrebare privind rezistența primarilor la pierderea funcțiilor. USR, prin liderul senatorilor Sorin Șipoș, a cerut extinderea pragului de reorganizare la localitățile cu sub 5.000 de locuitori. Pe de altă parte, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a avertizat că reorganizarea nu poate ignora geografia zonelor montane sau structura etnică, cerând ca deciziile să nu fie luate exclusiv pe baza unor calcule bugetare.
Problema financiară a administrației locale este extrem de severă, conform datelor Curții de Conturi. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reușit să își acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, un indicator în scădere față de anii precedenți. Această fragilitate financiară afectează capacitatea de a oferi servicii de bază, deoarece multe unități rurale nu dispun de cabinete medicale de familie sau farmacii. Reforma administrativă încearcă să rezolve acest dezechilibru prin consolidarea resurselor financiare și administrative.
În România, structura administrativă este formată din 3.181 de unități la nivel de comune, orașe și municipii, dintre care comunele reprezintă aproape 90% din total. Această distribuție demografică face ca orice modificare a hărții administrative să aibă un impact masiv asupra mediului rural, unde concentrarea populației este scăzută și costurile de administrare sunt disproporționate față de veniturile colectate local.