Propunerea de reformă administrativ-teritorială avansată de PSD ar putea duce la dispariția a 429 de unități administrativ-teritoriale din România. Această reconfigurare vizează localitățile care au un număr de locuitori de maximum 1.500. Planul de comasare a acestor unități a generat deja reacții critice în cadrul coaliției de guvernare, în special din partea partidei UDMR, care susține că voința comunităților locale ar putea fi ignorată.
Subiectul a revenit în atenția publicului după ce Sorin Grindeanu a anunțat că PSD solicită Guvernului să își angajeze răspunderea în Parlament pentru implementarea acestei reforme. Această procedură de asumare a răspunderii este utilizată pentru a grăbi adoptarea proiectelor legislative. Planul propus de partid presupune reducerea numărului de primării prin fuziunea localităților mici, însă criteriile exacte și lista finală a localităților vizate nu au fost încă stabilite oficial.
Analiza datelor arată că județul Alba este cel mai afectat, având 27 de localități cu maximum 1.500 de locuitori. Urmează județele Caraș-Severin și Hunedoara, care au câte 26 de astfel de unități, precum și Cluj, cu 25 de localități. În restul țării, Mehedinți și Olt au câte 23 de localități, Dolj are 21, iar Teleorman dispune de 20. Alte localități vizate se află în Arad, cu 18 unități, și în Buzău, cu 16.
Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a subliniat diferența dintre două tipuri de reorganizare. Prima variantă este cea a unirii voluntare, prezentată de ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, la audierile parlamentare, unde locuitorii trebuie consultați prin referendum. A doua variantă este cea propusă de PSD, care presupune comasarea localităților prin lege, pe baza unor criterii ce urmează să fie stabilite, fără a depinde de un proces de consultare directă a cetățenilor.
Reprezentantul UDMR, Csoma Botond, a criticat inițiativa, numind-o măsură antidemocratică deoarece ar putea trece peste voința cetățenilor. Deputatul a avertizat că reforma ar putea afecta pondera etnică a comunității maghiare, invocând tratatele internaționale privind protecția minorităților naționale. Deși UDMR nu respinge ideea unei reforme administrative, partidul cere ca orice reorganizare să protejeze drepturile comunității maghiare și să nu se facă în detrimentul acesteia.
Această discuție despre reorganizarea administrativă a țării reflectă o tensiune legislativă privind modul în care statul gestionează unitățile cu resurse limitate. În timp ce unii oficiali susțin că comunele mici se confruntă cu dificultăți financiare care justifică unirea lor, criticii avertizează că deciziile luate la nivel central pot ignora specificul local și nevoile de autonomie ale comunităților mici.