România se confruntă cu un risc major de suspendare a unor fonduri semnificative din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a anunțat că, din suma de 6,4 miliarde de euro pe care țara o mai are de încasat prin ultimele două cereri de plată, aproximativ 3,4 miliarde de euro ar putea fi suspendate temporar de către Comisia Europeană.
Situația financiară este descrisă de autorități ca fiind lipsită de optimism, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor asumate în fața partenerilor europeni. Din totalul de 20,1 miliarde de euro acordate României în PNRR după cele trei renegocieri, statul a reușit să atragă până în prezent suma de 13,7 miliarde de euro. Restul de 6,4 miliarde de euro depind de succesul cererilor de rambursare numărul 5 și numărul 6.
Cererea de rambursare numărul 5, care valorează 2,08 miliarde de euro, întâmpină dificultăți legate de implementarea a șase jaloane esențiale. Totodată, cererea numărul 6 reprezintă cel mai mare pachet financiar rămas în joc, fiind evaluată la 4,35 miliarde de euro. Această etapă include 104 jaloane și ținte, însă ministrul a avertizat că 32 dintre acestea se află într-o zonă de risc sever, putând atrage penalizări sau anularea plăților.
Guvernul va transmite Comisiei Europene un set de documente revizuite până vineri, 6 noiembrie, pentru a demonstra îndeplinirea unor ținte contestate. Evaluarea oficială de la Bruxelles este programată pentru 20 noiembrie, moment în care vor fi comunicate jaloanele validate sau cele care vor primi corecții financiare. Pentru sumele suspendate, România va avea o fereastră de două luni pentru clarificări, cu scopul de a accesa fondurile în primăvara anului 2027.
Mecanismele de evaluare ale Comisiei Europene au devenit mult mai stricte începând cu data de 31 august. Această schimbare însecurizează procesul de plată, deoarece flexibilitatea care a fost aplicată la primele patru cereri de rambursare nu mai este valabilă pentru etapele finale ale mecanismului de redresare. Problema este agravată de acumularea unor restanțe legislative și administrative din anii precedenți, care afectează direct capacitatea de absorbție.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal de finanțare pentru reformele structurale și proiectele de investiții din România, fiind susținut de fonduri europene. Acesta funcționează pe baza unor ținte și jaloane specifice, unde plata tranșelor de bani este condiționată de progresul verificabil al acestor măsuri. În prezent, procesul de monitorizare este într-o etapă critică de validare a performanței administrative a statului român.