Sistemul informatic PatrimVen, lansat recent de Ministerul Finanțelor împreună cu ANAF, reprezintă un pas important către reducerea birocrației, însă nu poate servi drept bază pentru evaluarea în masă a clădirilor rezidențiale. Această opinie aparține lui Adrian Vascu, Senior Partner Veridio SRL și fost Președinte ANEVAR, care subliniază că platforma este concepută pentru schimbul de date între instituțiile publice, dar nu oferă detaliile tehnice necesare pentru o evaluare corectă a imobilelor.
Implementarea sistemului a permis eliminarea fluxurilor de lucru pe suport de hârtie în cadrul interacțiunilor inter-instituționale. O schimbare majoră va avea loc după martie 2025, când UAT-urile vor avea obligația legală de a transmite datele despre clădiri, terenuri și vehicule exclusiv prin intermediul PatrimVen. Această procedură va înlocui complet utilizarea formularului 401 pe hârtie, transformând platforma dintr-un instrument opțional într-o magistrală de date cu acoperire la nivel național.
Platforma PatrimVen agregă șase categorii de date, accesibile în funcție de protocolul aprobat pentru fiecare instituție în parte. Acestea includ conturi bancare din Registrul central electronic, contribuții de asigurări sociale, venituri, bunuri precum clădiri sau vehicule furnizate de UAT-uri, certificatul de atestare fiscală electronic și date despre situația fiscală a contribuabililor. Totuși, sistemul nu conține prețul de tranzacție, suprafața utilă, anul construcției, starea de conservare, nivelul finisajelor sau performanța energetică a locuințelor.
Adrian Vascu a punctat că principalele deficiențe ale platformei derivă din faptul că datele sunt de natură declarativă și nu sunt verificate tehnic. Există, de asemenea, un decalaj față de cadastrul tehnic ANCPI și o calitate neomogenă a datelor din punct de vedere geografic. Un alt punct critic este faptul că valorile impozabile nu corespund valorilor de piață, ceea ce face ca platforma să nu poată fi utilizată pentru aplicații de evaluare profesională.
Din anul 2026, valoarea impozabilă de referință va fi de 2.677 lei pe metru pătrat pentru locuințele cu utilități, aplicată uniform pe tot teritoriul țării. Adrian Vascu explică faptul că această uniformitate este un dezavantaj pentru evaluatori, deoarece nu reflectă diferențele reale de piață. De exemplu, un apartament în centrul Clujului poate costa între 4.000 și 5.000 EUR pe metru pătrat, în timp ce o locuință similară din mediul rural din Moldova poate valora de 7-10 ori mai puțin.
În prezent, România nu deține infrastructura de date necesară pentru un model de evaluare în masă care să respecte standardele internaționale. PatrimVen nu rezolvă această lipsă de infrastructură și nu ar trebui invocat ca o soluție pentru acest tip de evaluări complexe. Sistemul rămâne un instrument de administrare fiscală, dar nu o bază de date tehnică pentru piața imobiliară.