Ministrul Educației, Sorin Costreie, a oferit explicații privind structura actuală a ministerului, în contextul prezenței unui ministru delegat din partea PSD pentru învățământul preuniversitar. Oficialul a susținut că separarea celor două subsisteme, cea preuniversitară și cea universitară, reprezintă o abordare pozitivă pentru domeniul educației. Sorin Costreie a argumentat că această structură permite evitarea impunerii unei singure viziuni asupra întregului sistem de învățământ din România.
În cadrul unui interviu acordat emisiunii „În fața ta” de la Digi24, Sorin Costreie a abordat tema independenței sale în cadrul guvernului. Ministrul a precizat că deciziile și politicile educaționale vor fi luate cu acordul premierului, care coordonează întregul guvern, și nu sub influența PSD. El a subliniat necesitatea clarității în ceea ce privește rolurile, menționând că a solicitat această organizare pentru a asigura o funcționare corectă a ministerului.
Sorin Costreie a menționat că, deși România dispune deja de două legi organice distincte pentru învățământul preuniversitar și cel universitar, există un singur minister. El consideră că trecerea la două ministere separate ar fi un pas spre o practică europeană mai bine definită. Ministrul a observat că, în prezent, există o suspiciune reciprocă între cele două sisteme atunci când un ministru provine dintr-un singur sector, fie el preuniversitar sau universitar.
Pentru a susține această viziune, ministrul a invocat modele din alte țări europene, precum Franța, Suedia, Polonia sau Danemarca, unde există două ministere separate. A menționat, de asemenea, modelul Finlandei, unde există un singur minister gestionat de doi miniștri, și exemplul Spaniei, care are trei ministere incluzând cercetarea. Sorin Costreie a susținut că, în spațiul românesc, cercetarea ar trebui să rămână legată de învățământul universitar.
Oficialul a concluzionat că gestionarea celor două sisteme prin entități separate ar fi benefică, având în vedere că legile actuale oferă legitimitate persoanelor din sistem. El crede că această separare ar permite o mai bună reprezentare a colegilor din fiecare sector. Această propunere de reorganizare vizează adaptarea structurii administrative la realitățile legislative și profesionale deja existente în cadrul sistemului de învățământ românesc.
În România, organizarea ministerialelor a fost subiectul unor reforme legislative care au vizat eficientizarea administrației publice. Structura ministerelor este determinată de legi de organizare care definesc atribuțiile fiecărei instituții de stat. În sistemul de învățământ, gestionarea separată a nivelurilor de studiu este o temă recurentă în dezbaterile privind modernizarea administrativă și adaptarea la standardele de management aplicate în alte state membre ale Uniunii Europene.