Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că fenomenul meditațiilor trebuie fiscalizat, subliniind în același timp că amploarea acestui proces este un semnal de alarmă pentru sistemul de învățământ. Conform declarațiilor sale, prezența masivă a meditațiilor indică faptul că școala românească traversează o perioadă dificilă. Sorin Costreie a menționat că, într-un scenariu ideal, acest tip de activitate ar trebui să fie limitată la cazuri izolate, nu să devină o practică generalizată.
Declarațiile ministrului au fost făcute în cadrul unei intervenții la Digi24, unde acesta a explicat legătura dintre necesitatea suplimentării învățării și calitatea educației formale. Sorin Costreie a susținut că, dacă instituțiile de învățământ ar funcționa conform standardelor așteptate, meditațiile nu ar mai fi necesare pentru majoritatea elevilor. El a punctat că extinderea acestui fenomen este o dovadă directă a faptului că școala nu reușește să acopere toate nevoile de învățare ale copiilor.
În ceea ce privește abordarea pedagogică, ministrul a explicat faptul că viziunea sa se concentrează pe oferirea unei educații personalizate fiecărui copil. Sorin Costreie a precizat că o parte importantă din acest proces trebuie să fie reprezentată de zona remedială, destinată elevilor care rămân în urmă în cadrul clasei. Această formă de sprijin este esențială pentru a asigura că niciun elev nu este lăsat fără resursele necesare pentru a înțelege materia.
Ministerul Educației propune ca activitățile de remediere să poată fi desfășurate fie direct în cadrul școlii, fie prin meditații externe, în funcție de decizia luată de părinți. Sorin Costreie a subliniat că, deși meditațiile pot fi o opțiune pentru suportul suplimentar, masivitatea acestora rămâne o problemă structurală. El a reiterat ideea că scopul final este ca școala să devină principalul furnizor de educație, reducând astfel dependența de cursuri private.
Problema meditațiilor este însoțită de alte reforme propuse de minister pentru a îmbunătăți sistemul de evaluare și performanța elevilor. În perioada actuală, discuțiile privind schimbările de la Evaluarea Națională sunt intense, vizând introducerea unor probe noi și a unui portofoliu al elevului. Aceste măsuri sunt văzute ca parte dintr-un efort mai larg de modernizare a modului în care este monitorizată progresul școlar în România.
Contextul actual al reformelor din învățământ include și o atenție sporită acordată modului în care sunt evaluate competențele elevilor la finalul etapelor de studiu. Pe lângă introducerea unor noi probe la Evaluarea Națională, ministerul analizează și implementarea unor mecanisme care să permită elevilor să acceseze meditații gratuite chiar în cadrul școlii. Aceste inițiative urmăresc să echilibreze nevoia de suport individual cu necesitatea de a menține un sistem de învățământ echitabil.