Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că susține separarea responsabilităților pentru învățământul preuniversitar de cele aferente învățământului universitar. Oficialul consideră că gestionarea acestor două domenii prin ministere distincte ar reprezenta un beneficiu pentru sistemul de educație din România. Această propunere vine într-un context în care PSD a desemnat deja un ministru delegat pentru a gestiona partea dedicată învățământului preuniversitar.
Sorin Costreie a argumentat că această reformă este necesară deoarece România dispune deja de două legi organice separate, una pentru învățământul preuniversitar și una pentru cel universitar, implementate încă din 2023. Deși cadrul legislativ este divizat, ambele sisteme sunt coordonate în prezent de un singur minister. Ministrul susține că această structură actuală nu este optimă și că separarea subsistemelor ar permite o mai bună reprezentare a particularităților fiecărui nivel de învățământ.
În cadrul unei discuții despre independența sa în cadrul Guvernului, Sorin Costreie a precizat că politicile educaționale ar trebui elaborate direct la nivel de minister. Aceste decizii ar trebui luate cu acordul premierului, deoarece acesta coordonează activitatea întregului Executiv. Ministrul a subliniat că viziunea sa privind separarea celor două subsisteme de educație este una pe care o susține de mai mulți ani, invocând necesitatea unei structuri mai adaptate realității actuale.
Pentru a susține această viziune, ministrul a invocat diverse modele de la nivel european, menționând țări precum Franța, Suedia, Polonia sau Danemarca, unde există două ministere distincte. A menționat, de asemenea, modelul Finlandei, unde există un singur minister, dar acesta este condus de doi miniștri. Sorin Costreie a adăugat că, în Spania, există chiar trei ministere, însă a precizat că, pentru România, consideră necesar ca cercetarea să rămână alături de învățământul universitar.
Un alt argument adus de Sorin Costreie este evitarea conflictelor de interese sau a suspiciunii între reprezentanții celor două sisteme. El a explicat faptul că, atunci când un ministru provine din mediul universitar, reprezentanții învățământului preuniversitar pot privi deciziile acestuia cu suspiciune și invers. Separarea ar permite o legitimitate mai mare pentru fiecare sector, având în vedere că există deja oameni din sistem care pot coordona aceste procese.
În cadrul administrației publice din România, structura ministerialelor este reglementată prin hotărâri de Guvern și legi organice, care definesc atribuțiile fiecărei instituții. Modificarea numărului de ministere implică procese legislative complexe și coordonarea cu Premierul. Această propunere de reorganizare a educației ar aduce o schimbare majoră în modul în care statul român alocă resurse și gestionează politicile de învățământ la nivel național.