Ministrul Sorin Costreie a organizat, vineri, 6 noiembrie, o întâlnire cu 12 foști miniștri ai Educației pentru a discuta necesitatea continuării reformelor în acest sector. Evenimentul, pe care ministrul l-a descris drept o premieră la nivelul ministerului, a avut loc în contextul dorinței de a menține stabilitatea proiectelor de dezvoltare. Obiectivul principal al discuțiilor a fost asigurarea unei continuități a acțiunilor administrative, indiferent de schimbările de la conducerea instituției.
În cadrul discuțiilor au participat figuri importante ale sistemului de învățământ, printre care Ecaterina Andronescu, care a ocupat funcția de ministru în patru mandate pe parcursul a 19 ani. De asemenea, la această reuniune au fost prezenți rectorii Mihnea Costoiu, Remus Pricopie și Daniel Breaz, aceștia deținând la rândul lor câte patru mandate după utilizarea unei portițe legislative. Această prezență a unor lideri cu experiență lungă subliniază intenția de a consulta experțișul anterior.
Sorin Costreie a subliniat că multe soluții pentru îmbunătățirea educației nu trebuie reinventate de la zero, ci trebuie doar protejate. Ministrul a declarat că este esențial ca proiectele și reformele deja începute să nu fie pierdute la fiecare schimbare de mandat la nivelul ministerului. Această abordare vizează evitarea fragmentării proceselor de modernizare a sistemului de învățământ prin continuarea direcțiilor deja stabilite de predecesori.
Totuși, reuniunea a înregistrat și absențe notabile ale unor actori politici și academici de impact. De la această discuție au lipsit foștii miniștri Mircea Miclea și Daniel Funeriu, considerați artizanii celei mai mari reforme în Educație de după anii '90. Totodată, nu au participat la această întâlnire nici rectorii Daniel David și Sorin Cîmpeanu, ceea ce marchează o lipsă a unor figuri centrale în acest proces de consultare.
Ecaterina Andronescu, una dintre cele mai active participante, a gestionat portofoliul Educației pentru cea mai lungă perioadă din ultimii 26 de ani. În timpul celor aproximativ 4 ani și jumătate de conduceră, aceasta a implementat măsuri cu impact profund, precum modificarea gradului de dificultate al subiectelor de la Bacalaureat în 2013. De asemenea, a eliminat incompatibilitățile privind rectorii-parlamentari și a modificat limitele privind numărul de studenți-doctoranzi pentru profesorii universitari.
Sistemul de învățământ din România este marcat de o succesiune de reforme legislative care vizează atât structura administrativă, cât și standardele de evaluare academică. Deciziile luate la nivel de minister, precum cele privind Bacalaureatul sau statutul rectorilor, influențează direct parcursul studenților și modul în care universitățile sunt gestionate. Continuarea acestor procese rămâne un punct critic pentru stabilitatea instituțională a ministerului.