Guvernul propune o schimbare de paradigmă în utilizarea fondurilor europene pentru perioada 2028-2034, orientând resursele către proiecte de investiții de amploare. Conform Programului de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu, accentul va fi pus pe sectoarele transportului, energiei, sănătății, educației, digitalizării și infrastructurii. Această strategie vizează evitarea fragmentării finanțărilor în proiecte mici, care sunt considerate greu de administrat și au un efect redus asupra economiei naționale.
Planul de guvernare indică faptul că România va intra în noul cadru financiar cu priorități bine definite pe mai multe direcții. Pe lângă sectoarele menționate anterior, sunt incluse competitivitatea economică, apa și canalizarea, dezvoltarea urbană, regenerarea regională, apărarea și infrastructura cu dublă utilizare. Guvernul intenționează ca pentru fiecare sector în parte, reformele structurale și investițiile financiare să fie programate simultan, asigurând astfel o integrare între schimbările legislative și aplicarea fondurilor.
Pentru a asigura succesul acestui proces, ministerele de resort vor stabili un număr restrâns de reforme prioritare care vor fi corelate direct cu investițiile. Aceste măsuri vor ține cont de recomandările de țară, de obiectivele privind aderarea la OCDE și de nevoile economiei. Fiecare reformă va fi însoțită de o instituție responsabilă, un calendar clar de implementare și indicatori de rezultat, pentru a garanta că accesul la fonduri nu este compromis de lipsa fezabilității.
Un alt punct central al programului este pregătirea anticipată a proiectelor pentru a evita întârzierile de programare la începutul noii perioade. Guvernul vizează construirea unui portofoliu național și regional de proiecte mature, care să includă documentații tehnice, avize, analize cost-beneficiu și un calendar realist. În acest fel, România va începe perioada 2028-2034 cu proiecte deja pregătite pentru implementare, continuând și investițiile strategice începute prin PNRR sau în perioada 2021-2027.
Evaluarea utilizării acestor fonduri europene nu se va baza doar pe gradul de absorbție financiară, ci și pe rezultatele concrete obținute. Indicatorii de succes vor include infrastructura finalizată, volumul de capital privat atras, numărul de locuri de muncă create, îmbunătățirea serviciilor publice și reducerea decalajelor regionale. Se urmărește astfel ca impactul investițiilor să fie măsurabil prin beneficiile reale aduse populației și economiei.
Gestionarea fondurilor europene în România a fost marcată în perioada precedentă de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a vizat modernizarea unor infrastructuri critice. Această nouă strategie de guvernare propusă de Luca Niculescu extinde viziunea de la recuperarea post-pandemie către o planificare pe termen lung, axată pe proiecte integrate care să asigure stabilitatea economică pe parcursul deceniului următor.