Guvernul României propune o rectificare bugetară ce implică o reducere a fondurilor alocate cercetării și dezvoltării cu aproximativ 77 de milioane de lei. Această decizie a declanșat o reacție dură din partea Consiliului Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR), care avertizează asupra consecințelor grave pentru stabilitatea instituțiilor de cercetare din țară. Dr. Cristian Mihăilescu, președintele CINCDR, subliniază că această economie este neglijabilă pentru bugetul de stat, dar poate fi dramatică pentru institutele naționale.
Reducerea bugetului vizează aproape exclusiv fondurile naționale prin care se finanțează programele de cercetare. Dr. Cristian Mihăilescu precizează că tăierea intervine la final de an, moment în care institutele au finalizat deja activitățile și așteaptă plata sumelor datorate. Situația este agravată de faptul că finanțarea de bază a institutelor, cunoscută sub numele de Programul Nucleu, a scăzut deja cu o treime în termeni reali de la începutul anului 2024 până în prezent.
Un risc major identificat de CINCDR este impactul asupra proiectelor finanțate din fonduri europene. Institutele naționale derulează investiții care necesită continuitate financiară și resurse umane constante pentru a îndeplini indicatorii asumați. Dr. Cristian Mihăilescu avertizează că neîndeplinirea acestor obligații poate duce la corecții financiare și la recuperarea fondurilor europene deja acordate, transformând o economie de 77 de milioane de lei într-o pierdere mult mai mare pentru România.
Impactul asupra resurselor umane este unul direct, deoarece institutele își plătesc angajații din contractele de cercetare, nu din subvenții. Lipsa banilor poate duce la acumularea de datorii, la punerea în pericol a salariilor și la pierderea cercetătorilor calificați. În acest context, există riscul real de dispariție a unor institute de cercetare și de pierdere a unor colective științifice și competențe construite de-a lungul a zeci de ani.
Situația financiară a cercetării din România este marcată de un decalaj semnificativ față de restul Europei. Conform datelor Eurostat, alocările bugetare publice pentru cercetare reprezintă în România doar 0,09% din PIB, ceea ce este de aproape opt ori sub media europeană. În plus, România este singurul stat membru în care finanțarea publică a cercetării pe locuitor a scăzut față de nivelul de acum zece ani, având cei mai puțini cercetători raportați la populația ocupată.
Această rectificarea bugetară afectează și sectorul educației, la capitolul Învățământ, unde finanțarea de la bugetul de stat este redusă cu aproximativ 305 milioane de lei. CINCDR susține că cercetarea și educația fac parte din același ecosistem al cunoașterii, iar slăbirea uneia dintre componente afectează inevitabil cealaltă. Comunitatea cere Guvernului să renunțe la aceste reduceri și să asigure un calendar multianual predictibil.