Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis joi un verdict în care a respins plângerile formulate de șase magistrați români. Aceștia contestau eșalonarea plății unor restanțe salariale, stabilite anterior prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța europeană a apreciat că măsurile luate de Guvern nu au încălcat drepturile invocate de reclamanți, oferind astfel o validare a procedurilor de plată eșalonată aplicate de autoritățile statului.
Ilie Bolojan, fostul premier al României, a transmis un mesaj prin care afirmă că decizia CEDO confirmă poziția executivului pe care l-a condus. El susține că Guvernul dispune acum de un argument decisiv pentru a soluționa această chestiune, pe care a descris-o drept imorală și împovărătoare pentru cetățenii români. Fostul premier a subliniat că decizia arată că abordarea guvernamentală privind plata restanțelor a fost corectă.
În motivarea hotărârii sale, CEDO a observat că jurisprudența Curții Constituționale și cea a Înalta Curții de Casație și Justiție au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic pentru remunerația judecătorilor. Instanța a evidențiat, de asemenea, riscul existenței unor conflicte de interese în situațiile în care magistrații ar fi putut fi chemați să se pronunțe asupra unor componente salariale de care aceștia înșiși puteau beneficia. Această suspiciune afectează, în opinia lui Bolojan, credibilitatea justiției.
Reacțiile privind acest verdict sunt împărțite între partidele politice și puterea statului. Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că hotărârea CEDO trebuie analizată în întregime, refuzând o interpretare automată a acesteia. Conform instituției supreme, verdictul nu poate fi utilizat ca o validare sau o respingere directă a cererilor formulate de Înalta Curte în procesul desfășurat cu autoritățile române.
Ilie Bolojan a lansat un apel către actualul Guvern, menționând că decizia ar fi avut consecințe diferite dacă ar fi fost favorabilă magistraților. Dacă verdictul ar fi fost altul, salariile ar fi trebuit plătite fără eșalonare de către Guvernul Niculescu. Fostul premier a concluzionat prin postarea sa că Guvernul va trebui să aleagă între servirea intereselor României sau ale ceea ce el numește „aristocrația bugetară”.
Această dispută juridică privind eșalonarea restanțelor salariale ale magistraților se înscrie într-un context de lungă durată al reglementării remunerației în sistemul de justiție. Deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curții de Casație și Justiție au modelat cadrul juridic aplicabil acestor plăți, chiar și fără modificări formale ale legilor de salarizare, influențând modul în care statul gestionează obligațiile financiare față de judecători.