Direcția Națională Anticorupție desfășoară o anchetă în cazul Uzinei Mecanice din Plopeni, în urma unui dosar de luare de mită care vizează conducerea instituției. În urma investigațiilor, directorul general al Uzinei Mecanice din Plopeni, Tiberiu Pîrvu, a ales să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA. Această decizie a dus la stabilirea unei pedepse de trei ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității.
Ancheta a scos la iveală sume de bani foarte mari, anchetatorii găsind la domiciliul lui Tiberiu Pîrvu o sumă de 500.000 de euro. Modul în care au fost gestionate aceste mijloace financiare a fost detaliat în cadrul procesului de investigație. Conform documentelor, directorul general a fost implicat direct în distribuirea banilor primiți, încercând chiar să evite contaminarea banilor cu amprentele sale pentru a nu lăsa urme materiale.
Rolul de informator în acest dosar a fost jucat de directoarea economică a Uzinei Plopeni, care a oferit mărturii încă de la primele percheziții. Aceasta a descris mecanismul prin care operațiunea de mită funcționa în cadrul instituției, oferind detalii despre modul în care Tiberiu Pîrvu îi instruia să gestioneze banii. Directoarea a explicat că directorul general îi cerea să numere și să împartă sumele primite, propunând o împărțire de tip jumate-jumate.
Conform stenogramelor, directoarea economică a declarat că Tiberiu Pîrvu a solicitat ca jumătate din bani să fie puse într-o hârtie, iar cealaltă jumătate să fie reținută de ea. Ea a menționat că, la o primă tranzacție, a primit de la Brașoveanu 40.000 lei, dintre care 20.000 lei au fost luați de ea și 20.000 lei de Tiberiu Pîrvu. Directoarea a susținut că a fost implicată deoarece nu știa cum să refuze cerințele directorului.
Toți inculpații vizați de acest dosar de corupție au optat pentru încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției cu autoritățile. În prezent, unele dintre aceste acorduri prevăd pedepse de trei ani de închisoare și 120 de zile de muncă în folosul comunității. Totuși, aceste sancțiuni convenite cu procurorii nu reprezintă sentințele finale, deoarece inculpații trebuie să se prezinte în fața instanțelor de judecată pentru a primi decizia definitivă.
Aceste proceduri juridice se încadrează în cadrul general al luptei anticorupției, unde acordurile de recunoaștere a vinovăției sunt instrumente utilizate de DNA pentru a grăbi soluționarea dosarelor complexe. Prin acest mecanism, inculpații își asumă faptele comise în schimbul unor pedepse stabilite anterior, însă procesul de validare a acestor acorduri rămâne sub controlul strict al sistemului judiciar român, până la pronunțarea sentinței de către judecători.