Călin Georgescu a fost audiat joi, în cadrul Arestului Central, în urma unui nou dosar penal deschis de procurori. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este vizat de o anchetă pentru că ar fi efectuat un salut legionar către susținătorii săi. Evenimentul s-a produs în momentul în care acesta ieșea dintr-o secție de poliție, conform informațiilor furnizate de surse judiciare pentru AGERPRES.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea îl urmăresc pe Călin Georgescu cu calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Acesta este al cincilea dosar penal deschis pe numele fostului candidat. Incidentul care a declanșat noile cercetări a avut loc în perioada în care Călin Georgescu se afla sub control judiciar, în timp ce se îndrepta spre susținători.
Acest nou dosar se adaugă unei liste de acuzări juridice deja existente. Pe 2 iulie, Parchetul General a trimis în judecată Călin Georgescu pentru acțiuni desfășurate în perioada 2020 - 2025. În acel caz, procurorii susțin că acesta a promovat în public cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și ideologii fasciste sau legionare.
În cadrul dosarului trimis în judecată, procurorii au reținut că inculpatul a folosit interviuri, declarații sau postări online pentru a demonstra o consecvență ideologică pro-legionară. Scopul acestor acțiuni ar fi fost de a produce o schimbare de percepție privind încadrarea istorică a Mișcării Legionare. Călin Georgescu a făcut afirmații cu caracter elogiativ la adresa unor figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.
Urmărirea penală împotriva lui Călin Georgescu a cunoscut extinderi recente la nivelul Parchetului General. În cadrul proceselor în desfășurare, se menționează că este implicat și un magistrat. În prezent, Călin Georgescu se confruntă cu multiple proceduri juridice, fiind vizat și de DIICOT, în timp ce măsurile de control impuse de instanțe au inclus anterior înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Cadrul juridic al acestor acțiuni se încadrează în legislația penală română care interzice promovarea ideologiilor extremiste. În România, utilizarea simbolurilor asociate regimurilor totalitare sau a cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității constituie infracțiuni pedepsite de lege. Aceste proceduri sunt instrumentate de unitățile de parchet pentru a verifica conformitatea discursului public cu normele de ordine publică și democrație.