Dosarul care vizează contestația formulată de DIICOT împotriva deciziei de a înlocui arestul preventiv al lui Călin Georgescu cu arestul la domiciliu a fost înaintat astăzi către Curtea de Apel București. Această procedură urmează după ce echipa de procurori a atacat decizia instanței de la primul grad. Termenul stabilit pentru soluționarea acestei contestații este vineri, 23 octombrie 2026, la ora 9:00, însă până la această dată, măsura arestării preventive rămâne în vigoare.
Decizia de a permite lui Călin Georgescu trecerea la arestul la domiciliu a fost luată pe 13 octombrie de către judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București. Magistratul a admis cererea de înlocuire a măsurii, invocând diverse circumstanțe personale care sunt considerate favorabile. Printre argumentele prezentate de judecător se numără faptul că acesta nu are antecedente penale, este integrat în societate, are un domiciliu stabil, este căsătorit și are doi copii minori.
În cadrul deciziei, Vlad Andriescu a subliniat că buna desfășurare a procesului penal nu va fi afectată de plasarea lui Călin Georgescu sub arest la domiciliu. Magistratul a menționat, de asemenea, că acesta și-și respectase obligațiile în perioada în care a fost sub control judiciar. De asemenea, s-a luat în considerare faptul că, după ce a părăsit țara și nu a mai avut măsura controlului judiciar, acesta a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare.
Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv începând cu data de 29 septembrie, fiind acuzat de înșelăciune în dosarul care îl implică pe omul de afaceri Răzvan Leu. Acuzațiile se referă la o schemă prin care i s-a propus victimei implicarea într-o afacere cu tranzacții de metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro. În acest context, i s-a cerut lui Răzvan Leu plata unei garanții de un milion de euro.
Din suma totală de un milion de euro, o parte de 100.000 de euro ar fi fost utilizată pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu. Ulterior, victima a mai transferat încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate crește până la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a materializat, iar omul de afaceri din Buzău a solicitat restituirea garanției de 1,1 milioane de euro, sumă pe care nu a mai primit-o.
Acest proces juridic se desfășoară în contextul unei anchete penale complexe, care vizează acuzații de fraudă financiară și utilizarea unor sume mari de bani în scopuri politice. Disputa dintre DIICOT și instanța de la primul grad subliniază tensiunea privind aplicarea măsurilor de constrângere în cazul în care implică acuzații de înșelăciune cu sume de milioane de euro.