Călin Georgescu va reveni joi, 5 noiembrie, la Tribunalul București pentru a solicita din nou înlocuirea măsurii arestului preventiv. Fostul candidat prorus la alegerile prezidențiale încearcă să obțină eliberarea în cadrul dosarului în care este cercetat de DIICOT. Acesta este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fiind în continuare sub regim de arestare.
Procesul de eliberare este marcat de un conflict juridic între instanțe, deoarece Curtea de Apel București a anulat până acum trei decizii ale Tribunalului. În prima instanță, Tribunalul a respins cererea DIICOT de arestare a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, însă Curtea de Apel a emis mandatele de arestare. Ulterior, Tribunalul i-a admis lui Georgescu solicitarea de înlocuire a arestului, dar instanța superioară a desființat această decizie.
Ultima victorie juridică a inculpaților la Tribunal a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, când magistrații au respins cererea DIICOT de prelungire a arestării. Totuși, Curtea de Apel a admis contestația procurorilor și a decis că cei doi inculpați trebuie să rămână în arest încă 30 de zile. Astfel, măsură preventivă a fost prelungită, iar Curtea de Apel a stabilit că persoanele cercetate vor rămâne în arest până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 28 noiembrie 2026.
Noua cerere a fostlui candidat prezidențial va fi analizată de Diana Nicoleta Costea, judecător de drepturi și libertăți la Tribunalul București. Magistratul, care activează în Secția I Penale a Tribunalului din octombrie 2024, are o carieră începută la Judecătoria Tulcea în 2014. Diana Nicoleta Costea a mai lucrat la Judecătoria Ploiești și la Judecătoria Sectorului 4 din București înainte de actuala funcție, având studii de masterat în dreptul muncii.
Pe lângă Călin Georgescu, și Ionel Rusen, inculpat în același dosar, urmează să aibă cererea sa analizată de instanță, însă pe data de 10 noiembrie. Chiar dacă Tribunalul București va admite solicitările de înlocuire a arestului, eliberarea nu va fi imediată. Orice decizie favorabilă a instanței de primă instanță poate fi atacată, iar rezultatul final va depinde în continuare de hotărârea finală a Curții de Apel București.
În cadrul sistemului de justiție românesc, deciziile instanțelor de fond pot fi contestate prin recurs sau prin contestație la instanțele superioare. În acest caz specific, Curtea de Apel București a exercitat acest drept de control asupra deciziilor Tribunalului, menținând măsurile restrictive asupra libertății inculpaților. Această procedură asigură verificarea legalității măsurilor preventive dispuse de judecătorii de drepturi și libertăți în dosarele penale de amploare.