Curtea Constituțională a admis joi o sesizare formulată de Sorin Grindeanu, constatând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Disputa vizează adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 referitoare la Programul SAFE. Decizia a fost adoptată prin 5 voturi la 4, în timp ce o a doua sesizare pe aceeași temă, depusă de Avocatul Poporului, a fost amânată de magistrați. În prezent, legea de aprobare a ordonanței 38/2026 urmează traseul legislativ la Camera Deputaților.
Sesizarea depusă de șeful PSD la Curtea Constituțională susține că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Conform argumentelor prezentate, proiectul ordonanței de urgență a fost adoptat pe 4 mai, însă a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai. Forma finală a documentului a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile de la demiterea executivului. Liderul PSD a susținut că executivul interimar nu putea exercita atribuții de legiferare.
Conform argumentației lui Sorin Grindeanu, rolul unui astfel de guvern ar fi fost limitat la asigurarea administrării problemelor curente ale statului. Ordonanța în cauză este legată de Programul SAFE, pentru care România are o alocare de 16,7 miliarde de euro. Din aceste sume, au fost deja semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro. Această situație financiară ar putea fi pusă în pericol de decizia luată de Curtea Constituțională în urma acestui conflict juridic.
Fondurile SAFE sunt structurate sub formă de împrumuturi, nu ca fonduri nerambursabile, având o dobândă maximă de 3%. Acestea includ o perioadă de grație de 10 ani, ceea ce înseamnă că rambursarea va începe abia din anul 2035. Plata va fi eșalonată pe o perioadă de aproximativ 30 de ani. Chiar dacă neconstituționalitatea nu anulează automat contractele de achiziții militare deja semnate, multe dintre acestea ar putea rămâne într-o poziție de vulnerabilitate.
Efectul principal al unei eventuale anulări ar fi eliminarea mecanismelor prin care statul poate expropria anumite active industriale sau poate prelua participații în companii strategice. Astfel, pot apărea blocaje pentru proiecte care depind de aceste instrumente. În contextul securității regionale, România își consolidează apărarea la Marea Neagră, având ca prioritate protejarea infrastructurii energetice în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, conform informațiilor de la CSAT.
Disputa juridică privind limitele de putere ale Guvernului intervine într-un moment în care instituțiile statului gestionează resurse masive pentru apărare. Deciziile Curții Constituționale privind ordonanțele de urgență adoptate în perioade de tranziție politică sunt esențiale pentru stabilitatea legislativă. Acest caz evidențiază tensiunea dintre necesitatea de a gestiona programe europene de mare amploare și respectarea strictă a procedurilor de legiferare prevăzute de Constituție.