Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie definitivă privind plata unor sume de bani datorate magistraților români. Instanța a stabilit că statul român poate achita restanțele salariale prin eșalonare, fără a încălca drepturile fundamentale ale acestora. Decizia a fost pronunțată la data de 13 octombrie 2026 și vizează plățile pentru diferențe salariale, sporuri și reevaluări acordate anterior.
Judecătorii Curții au decis, în unanimitate, să declare inadmisibile cele cinci cereri depuse în cauza „Pușcașu și alții” împotriva României. Cererile au fost depuse de Voicu-Ionel Pușcașu, Florina-Mihaela Pușcașu, Maria-Ștefania Pavel, Mirela Hancăș și Florica-Tanța Piroș. Acești magistrați sau foști magistrați reclamau neexecutarea integrală și întârzierea plăților pentru sumele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, rezultate din discriminări salariale constatate.
Deși CEDO a recunoscut faptul că hotărârile judecătorești nu au fost executate integral, Curtea a apreciat măsurile luate de stat. Conform comunicatului de presă emis pe 22 octombrie 2026, eșalonarea plăților a fost justificată de împrejurările economice și bugetare excepționale. Este important de subliniat că această decizie nu înseamnă că statul român nu mai datorează sumele respective, ci doar că modul de plată este acceptabil.
Analiza instanței europene a evidențiat că amânarea repetată a plăților, realizată prin ordonanțe de urgență succesive, inclusiv OUG nr. 52/2025, a fost necesară. CEDO a argumentat că aceste acțiuni au fost determinate de o criză bugetară acută și prelungită. Situația a fost agravată de un deficit public structural ridicat și de procedura de deficit excesiv deschisă de UE, alături de presiunile economice generale.
Instanța a luat în considerare și impactul pandemiei de COVID-19 asupra capacității de plată a statului. Circumstanțele excepționale au permis justificarea faptului că neexecutarea imediată nu a încălcat dreptul la respectarea bunurilor sau dreptul la un proces echitabil. Astfel, decizia finală a Curții europene validează modul în care România a gestionat plățile către magistrați în contextul dificultăților financiare naționale.
Această decizie a CEDO intervine într-un context de monitorizare atentă a indicatorilor macroeconomici ai României. Presiunea asupra bugetului de stat este accentuată de deficitul public structural și de procedurile de monitorizare deschise de Uniunea Europeană. Gestionarea plăților către funcționarii publici și magistrați rămâne un subiect sensibil în cadrul administrației publice, fiind influențată direct de stabilitatea fiscală a țării.